Ungaria prelungește plafonarea ratei dobânzii la creditele ipotecare
Ungaria ne dă lecții. Guvernul lui Viktor Orban va prelungi până la sfârșitul anului 2024 plafonul privind rata dobânzii pentru creditele ipotecare, a anunțat joi, într-un comunicat, ministerul ungar al Economiei.
Guvernul ungar a înghețat ratele la creditele ipotecare începând cu 1 ianuarie 2022 pentru a proteja gospodăriile de inflația în creștere, care a escaladat cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană, până la 25% în ianuarie 2023, înainte de a se relaxa la o rată anuală de 4,0% în luna mai a acestui an.
În aprilie, ministrul Economiei, Marton Nagy, a declarat la o conferință că eliminarea treptată a plafonării ratelor ar afecta în mod negativ redresarea consumului, adăugând că plafonarea ratelor dobânzilor trebuie să fie eliminată în cele din urmă.
„Fără plafonarea ratei dobânzii, familiile s-ar confrunta cu o creștere semnificativă a ratelor lunare de rambursare”, se arată în declarație.
Anterior, banca centrală a Ungariei a declarat că eliminarea plafonării ratelor ar provoca o creștere semnificativă a ratelor de rambursare doar pentru un grup mic de debitori.
Guvernul lui Viktor Orban se străduiește să relanseze creșterea economică, în condițiile în care economia a intrat în recesiune în 2023, iar consumul a scăzut vertiginos, vânzările cu amănuntul scăzând cu 3,2% în aprilie, după un an de redresare lentă.
Ungaria, cel mai scăzut nivel al consumului individual efectiv per capita
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), consumul individual efectiv (AIC – un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor) per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), a variat semnificativ între statele membre ale Uniunii Europene în 2023.
Ungaria a înregistrat cel mai scăzut nivel al consumului individual efectiv per capita, situându-se la 70% din media UE. Aceasta reflectă o discrepanță semnificativă față de cele mai performante state din Uniune, cum ar fi Luxemburg, care a avut un nivel de AIC de 138% peste media UE, și Țările de Jos și Austria, ambele cu 17% peste media UE. Ungaria, cu 30% sub media UE, se află la coada clasamentului, indicând un nivel de bunăstare al gospodăriilor considerabil mai redus.
În ceea ce privește PIB-ul per capita, Ungaria a avut, de asemenea, un nivel scăzut, situându-se cu 24% sub media UE, la egalitate cu Croația. În contrast, Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos au avut cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului per capita, cu 139%, 111% și, respectiv, 30% peste media UE. Bulgaria a avut cel mai scăzut nivel al PIB-ului per capita, cu 36% sub media UE.
România, deși nu a avut performanțe de top, s-a situat ceva mai bine decât Ungaria, cu un nivel de AIC de 89% din media UE și cu 22% sub media UE în ceea ce privește PIB-ul per capita.
