Preşedintele rus Vladimir Putin efectuează miercuri o vizită în Ungaria pentru a relansa schimburile economice, în cadrul relaţiilor diplomatice care se desfăşoară în mod constant între Budapesta şi Moscova de la revenirea la putere a premierului ungar Viktor Orban în 2010 şi în pofida criticilor occidentale, relatează AFP.

Preşedintele rus urmează să discute în special cu premierul ungar semnarea unui important contract de aprovizionare cu gaze, extinderea unei centrale nucleare şi un proiect comun pentru livrarea de echipamente feroviare Egiptului. O conferinţă de presă urmează să aibă loc spre finalul după-amiezii.

Viktor Orban susţinător al ”democraţiei iliberale”, este un admirator declarat al şefului statului rus. El s-a întâlnit cu acesta din urmă de aproximativ 10 ori în ultimii nouă ani, provocând indignarea opoziţiei ungare, care îl consideră un autocrat.

”Vizita ar trebui să se întoarcă în mare măsură în favoarea şefului statului rus”, care a mai vizitat Budapesta în 2015 şi 2017, a apreciat analistul Andras Racz, specialist rus în cadrul Consiliului German pentru Relaţii Externe (DGAP). „Vizita îi va permite să demonstreze că, în pofida tensiunilor cu Occidentul”, din cauza conflictului în Ucraina, ţară vecină Ungariei, „există încă o ţară membră NATO unde poate fi primit în mod constant”.

Pentru Viktor Orban, acesta ar dovedi electoratului său că este un lider important, ”din moment ce chiar Putin se întâlneşte cu el în mod constant”, apreciază Racz.

Considerând că ”centrul de greutate al economiei globale se deplasează de la Vest la Est, de la Atlantic la Pacific, Orban a decretat în 2014 ”deschiderea către Est” a ţării sale de 9,8 milioane locuitori, membră a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen.

”El se prezintă ca o punte între Est şi Vest, dar în spatele acestei afişări, elementele care dovedesc caracterul asimetric al relaţiei sunt în creştere”, a declarat Peter Kreko, directorul think tank-ului Political Capital.

Rusia şi Ungaria au semnat fără licitaţie în ianuarie 2014 un acord de 10 miliarde de euro pentru a extinde singura centrală nucleară a Ungariei, care furnizează 40% din energia electrică folosită de populaţie. Analiştii apreciază că acordul sporeşte dependenţa energetică a Budapestei de Moscova. Rusia furnizează deja 80% din petrol şi 70% din gazul consumat de populaţia Ungariei.

Luna trecută, o bancă suspectată de Statele Unite că ar fi o sucursală a serviciilor secrete ruse s-a stabilit definitiv la Budapesta. Opoziţia ungară consideră că riscurile legate de prezenţa acestei sucursale depăşesc cu mult avantajele economice de care ar putea beneficia această ţară central-europeană.

Ungaria a expulzat către Rusia doi traficanţi de arme care făceau obiectul unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. În septembrie 2018, presa ungară a dezvăluit, de asemenea, că fiul şefului serviciilor de informaţii externe ruse obţinuse o viză Schengen prin intermediul Budapestei.

”Aplecarea” sa către diplomaţia orientală – preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va fi primit de asemenea pe 7 noiembrie la Budapesta – l-a făcut pe Viktor Orban din ce în ce mai permeabil la interesele ruseşti, chineze şi turce, potrivit Statelor Unite.

În februarie, el a fost criticat în mod deschis de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, pentru care cooperarea strânsă a acestui aliat puţin solidar cu statele nedemocratice şi considerate ostile intereselor americane riscă să pună în pericol schimbul de informaţii între Washington şi Budapesta. Cu toate acestea, guvernul ungar respinge criticile, care nu par să influenţeze procesul său decizional. Vorbind despre ”ipocrizie”, Budapesta reaminteşte sistematic relaţiile comerciale susţinute pe care multe ţări occidentale le au cu Rusia şi nu vede de ce ar face excepţie.

Schimburile economice între membrii UE şi Moscova au scăzut semnificativ de la adoptarea sancţiunilor, în urmă cu cinci ani, în urma anexării Crimeei, aminteşte AFP.