Péter Szijjártó a declarat că fără menținerea suveranității naționale, maghiarii nu pot planifica viitorul
Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, a semnalat „amenințările juridice, politice și financiare” din partea Bruxelles-ului. Într-un discurs susținut duminică seară la Arad, el a afirmat că, în ciuda acestor presiuni, ungurii au capacitatea de a-și determina propriul viitor și a făcut un apel la negocierea păcii în Ucraina.
Szijjártó a declarat că fără menținerea suveranității naționale, maghiarii nu pot planifica viitorul. El a subliniat că nu vor permite altora să le dicteze cum să trăiască și a transmis prietenilor din Europa că pot avea încredere în ei. Având o istorie de o mie de ani, ungurii sunt în măsură să decidă ce viitor își doresc și cine are un loc în acesta.
„Fără menţinerea suveranităţii noastre naţionale nu putem planifica viitorul maghiar, să fie clar. Nu contează ameninţările juridice, politice, financiare, nu vom permite ca altcineva să ne spună cum să trăim.
Putem spune prietenilor din Europa că pot avea încredere în noi. Cu o istorie de o mie de ani în spate, noi suntem în măsură să decidem ce viitor ne dorim şi cine are loc în acel viitor sau cine nu are loc”, a declarat Szijjártó.
Ministrul ungar a subliniat că, în ciuda unui „federalism european post-creștin și post-național”, maghiarii vor rămâne „o națiune creștină”. De asemenea, oficialul de la Budapesta a menționat războiul din Ucraina, afirmând că țara sa este „singura” din Europa care are „curajul” să solicite din nou pace în estul continentului, într-un mod clar, sincer și deschis.
„Războiul groaznic care se desfăşoară în vecinătatea noastră nu trebuie decis în câmpul de luptă, ci la masa negocierilor. Singura soluţie este pacea şi negocierile de pace, pentru că este singura modalitate de a salva vieţi şi, printre aceste vieţi, şi ale fraţilor noştri din Ucraina carpatină”, a spus Péter Szijjártó.
Un principiu nenegociabil: libertatea națiunii
Comentând despre lupta pentru idealurile de libertate din perioada 1848-1849, Szijjártó a subliniat că guvernul din care face parte conduce Ungaria de 14 ani „în spiritul Revoluţiei paşoptiste”, „pentru că apărarea memoriei eroilor şi libertatea naţiei nu pot fi chestiuni de negociere”.
„Noi, maghiarii, ştim ce înseamnă să trăieşti rupţi unii de alţii aproape în toate colţurile lumii. Noi, maghiarii, ştim ce înseamnă dacă graniţele ţării şi ale naţiunii nu sunt identice. Şi noi ştim când trăind în diasporă, în Bazinul Carpatic sau în patria mamă, trăind şi devenind o naţiune globală, mondială. (…)
Istoria noastră este una zbuciumată, dar în ciuda acestui caracter zbuciumat, noi, maghiarii, întotdeauna am vrut acelaşi lucru aici, la poalele Carpaţilor. Tinerii paşoptişti poate au formulat cel mai bine acest lucru: să fie pace, libertate şi înţelegere. Noi aceste lucruri le vrem”, a spus el.
Ministrul ungar de Externe a accentuat că, pe 6 octombrie, „în fiecare colţ al Bazinului Carpatic, respectiv toţi maghiarii din diasporă îşi îndreaptă privirea către Arad şi îşi apleacă capul amintindu-şi de aceşti martiri” ai Revoluţiei paşoptiste.
Ceremoniile din Parcul Reconcilierii au început cu intonarea imnurilor României, Ungariei și Uniunii Europene
După discursuri, au fost depuse coroane de flori la Statua Libertății, dedicată Revoluției pașoptiste.
Înainte de eveniment, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat jurnaliștilor că valorile revoluționarilor din 1848-1849 rămân relevante și astăzi.
„175 de ani au trecut de la acea zi tragică, acel moment tragic când cei 13 generali au fost condamnaţi la moarte şi au fost executaţi în Cetatea Aradului, care a însemnat şi sfârşitul Revoluţiei paşoptiste.
Noi în fiecare an am venit şi îi comemorăm pe aceşti eroi, fiindcă ei au luptat pentru libertate şi pentru demnitate. Pentru libertatea oamenilor şi pentru demnitatea umană, sunt lucruri care vin în secolul XXI în continuare ca valori şi principii foarte importante”, a spus liderul UDMR.
Cei 13 generali ai armatei imperiale austriece au fost executați pe 6 octombrie 1849, în Cetatea Aradului. Aceștia au fost acuzați că s-au alăturat mișcării revoluționare maghiare pentru independență față de Imperiul Austriac, încălcând jurământul de loialitate față de Casa de Habsburg.
Statuia Libertății, situată în Parcul Reconcilierii, a fost ridicată în 1880 în Arad, în memoria generalilor executați. Monumentul are o înălțime de 12 metri, dar a fost demontat în 1924, la ordinul guvernului lui Ionel I.C. Brătianu. A fost păstrat în Cetatea Aradului până la reinstalarea sa în spațiul public.
Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare a fost parțial inaugurat pe 25 aprilie 2004, cu ocazia reamplasării Statuii Libertății. La eveniment au participat oficiali din București și Budapesta, dar și sute de cetățeni ungari. Autoritățile au încercat să finalizeze inaugurarea parcului în 2004, dar Arcul de Triumf, simbol al revoluției transilvănene din 1848-1849, nu era terminat. Astfel, deschiderea completă a parcului a avut loc în august 2005, după finalizarea monumentului românesc.
