Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat cu un veto pentru sprijinul financiar destinat Kievului, dacă UE nu eliberează fonduri de coeziune de miliarde de euro către Budapesta, blocate din cauza problemelor legate de statul de drept, scrie FT.

Săptămâna trecută a adus două bile albe pentru democrația europeană și una neagră

Depunerea jurământului de către Donald Tusk ca premier al Poloniei, după victoria sa asupra partidului conservator „Lege și Justiție” a fost o bilă albă. A doua a fost acordul UE, care a respins amenințările cu veto din partea lui Viktor Orbán, anunțându-se începerea negocierilor de aderare cu Ucraina.

UE are „problema Orban”. Cum o abordează?

Dar, pe de altă parte, Orbán a blocat un nou acord de ajutor UE pentru Kiev, pe patru ani, în valoare de 50 de miliarde de euro, punând în pericol capacitatea Ucrainei de a-și finanța războiul cu Rusia. Pentru a asigura fluxuri de numerar către Ucraina în 2024 și pentru ca UE să rămână un jucător geopolitic eficient, trebuie să se găsească modalități de a aborda „problema Orbán”, scrie publicația.

Liderii UE ar trebui să înceapă prin a conștientiza că Orbán este motivat în mare parte de bani. Are nevoie de fonduri UE pentru a continua să circule în Ungaria, pentru a stimula economia și a beneficia în continuare de susținere. Miliarde de euro au fost blocate din 2021 din cauza problemelor legate de statul de drept. Premierul Ungariei a încercat să-și folosească atu-ul numit ”Ucraina” ca pârghie, pentru a debloca fondurile înghețate de UE. El știe, de asemenea, că eventuala aderare la UE a Ucrainei ar reduce plăcinta finanțării Ungariei și altor state central-europene.

Orbán nu are intenția de a „părăsi UE”

Orbán nu are intenția de a „părăsi UE”, așa cum a declarat într-un interviu. În schimb, vrea să „preia controlul”, cu aliați care au opinii similare.

Săptămâna trecută s-a putut vedea cât de departe rămâne liderul Ungariei de acest obiectiv, mai ales după schimbarea de macaz a Poloniei și în ciuda progreselor liderilor populiști și ale partidelor lor din alte țări europene.

Pe subiectul Ucraina, Orban  a fost complet izolat. Cu 26 de lideri împotriva lui, chiar și Orbán părea că se simte prea slab pentru a-și exercita amenințarea cu dublu veto, părăsind camera în timp ce ceilalți votau pentru lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina.

Prin urmare, capitalele UE ar trebui să-și dubleze utilizarea instrumentelor pe care le au pentru a tempera comportamentul lui Orban și al altora, care ar putea urma o cale similară, subliniază FT.

„Opțiunea nucleară”?

Având în vedere că Budapesta nu se mai poate baza pe că Varșovia ar trebui să spună clar că declanșarea articolului 7, – suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în UE – este din nou posibilă, chiar dacă unele state nu vor să recurgă la această „opțiune nucleară”.

Deși 10 miliarde de euro au fost eliberate săptămâna trecută, după ce Bruxelles-ul a spus că nu mai există preocupări, nu ar trebui să existe acorduri „murdare” pentru a debloca Ungariei sume blocate, fără un motiv întemeiat, nici măcar de dragul Ucrainei.

Deocamdată, liderii UE vor trebui să folosească toate mijloacele pe care le au la îndemână pentru a-l convinge pe Orbán să nu aplice dreptul de veto asupra Ucrainei. Pentru stabilitatea Europei, este bine că extinderea se află din nou în cărți. Dar, pe măsură ce UE se extinde, blocul comunitar nu poate permite ca funcționarea sa fie luată ostatică de o mică minoritate, conchide Financial Times.