Toate crucile instalate ilegal vor fi demolate
Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a anunțat, într-o postare pe pagina sa de socializare, că la Valea Uzului toate crucile românești de beton vor fi demolate în urma deciziei unei instanțe.
„Adevărul a învins! Crucile de beton trebuie demolate! Astăzi a fost luată o decizie legală în procesul Valea Uzului, subiectul demolării crucilor.
Deci, potrivit acestei decizii, crucile de beton ridicate ilegal trebuie demolate. Procesul a fost câștigat de Mikó Imre Jogvédelmi Szolgálat“, a scris, pe Facebook, primarul din Sfântu Gheorghe.
În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat o parcelă românească în cimitirul aşezării depopulate Valea Uzului, aşezată la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era îngrijit de comuna Sânmartin din Ţinutul Secuiesc, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar.
În mai 2019, în timp ce în cimitir urmau să fie organizate manifestări dedicate Zilei Eroilor, peste 1.000 de cetățeni maghiari au format un lanț uman în jurul locației. Ulterior, mai mulți români au forțat cordonul de jandarmi și au vrut să intre cu forța în cimitirul din Valea Uzului. La acel scandal a participat și președintele AUR, George Simion.
Numeroase discuții între România și Ungaria privind cimitirul
Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor”.
„Deşi statisticile privind cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri – 108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi – 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi”, arată MApN.
În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927).
Potrivit documentelor întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.
În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988 (care nu menţionează nicio sursă documentară), face trimitere la 148 de morţi de război români, în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (19) cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130), un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.
