Disputele și tensiunile care au existat de-a lungul vremii între unguri și români par să fi lăsat urme destul de mari în sufletul maghiarilor. Un sondaj făcut în ţara vecină cu privire la popoarele care sunt cele mai antipatice sau preferate de către cetăţenii ungari a venit cu câteva date surprinzătoare. Iată ce a relevat cercetarea.
A existat o singură națiune al cărei „indice de simpatie” nu a atins 50%, potrivit unui sondaj al Institutului Publicus, din Ungaria.
În cadrul unui sondaj efectuat la solicitarea Népszava.hu, Institutul Publicus a dorit să afle, în ce măsură ungurii simt simpatie sau antipatie față de alte popoare.
În cadrul sondajului, care a fost reprezentativ în funcție de vârstă, sex și nivel de educație, respondenții și-au exprimat opiniile cu privire la optsprezece popoare.
După cum a rezultat din sondaj, italienii se află în fruntea listei de popularitate (84% dintre unguri îi simpatizează), urmați de austrieci (82%), apoi de polonezi (81%), finlandezi și spanioli (câte 80%).
Pe baza datelor au fost peste 70% cehii (78 la sută), suedezii (76 la sută), francezii și germanii (câte 74 la sută), britanicii (73 la sută) și slovacii (71 la sută).
Românii au indice de simpatie mai mare decât rușii
În intervalul 60-70 la sută din clasament s-au situat turcii (63 la sută), ucrainenii (62 la sută), americanii (61 la sută) și indienii (60 la sută).
Nivelul răspunsurilor pozitive a rămas sub 60 la sută pentru chinezi (58 la sută) și români (penultimii, cu 55 la sută). A existat o singură națiune al cărei „indice de simpatie” a fost sub 50%: rușii (44%).
Sondajul nu dezvăluie motivele pentru care respondenții consideră un anumit popor că este simpatic sau antipatic, însă, potrivit Népszava.hu, este mai mult decât probabil ca motivațiile politice să determine adesea opiniile.
Disputele istorice s-au mutat pe stadioane
De-a lungul vremii, între români și maghiari nu au foste cele mai cordiale relații. Istoria consemnează foarte multe momente în care cele două popoare au avut conflicte, începând de la originea lui Iancu de Hunedoara, pe care ungurii îl numesc Ianos Huniad, încercând să-i dea o tentă maghiară numelui și până la susținerea teoriei roesleriane.
Dictatul de la Viena, din 1940, care a consfințit Pactul Molotov-Ribbentrop și raptul nordului Transilvaniei în favoarea Ungariei a fost un alt moment delicat între cele două state vecine.
În ultima vreme, disputa dintre români și maghiari s-a mutat pe terenurile de sport. Nu demult, chiar în cursul lunii trecute, un meci de fotbal, cel dintre Sepsi și FC U Craiova disputat la Sfântu Gheorghe (Covasna), a fost întrerupt de arbitru din cauza scandărilor xenofobe ale galeriei oltene.