Premierul ungar Viktor Orbán a devenit exemplu pentru politicienii din România, chiar dacă nu își asumă fățiș acest lucru. De asemenea, Orbán pare să fie și modelul de lider dorit de mulți români.
Un cunoscut publicist din București, Sabina Fati, evidențiază într-o analiză că popularitatea liderului ungar Viktor Orbán a atins 60% anul trecut, în timp ce George Simion, președintele AUR, se bucură de o susținere de aproximativ 20%, iar premierul social-democrat Marcel Ciolacu de 30%.
Marcel Ciolacu și George Simion încearcă să-l copieze pe Viktor Orbán
Ea spune că în România, nu există deocamdată lideri politici foarte populari, dar atât Marcel Ciolacu cât și George Simion încearcă să-l copieze pe Viktor Orbán. În opinia publicistei, premierul ungar pare a fi modelul dorit de români.
Cu toate acestea, ea subliniază că, în timp ce Ciolacu nu își asumă fățiș iliberalismul, Simion pare să nu aibă suficientă putere în acest moment, se arată în analiza publicată pe Deutsche Welle.
Analiza mai arată că frustrarea cetățenilor români pare să aibă rădăcini încă din timpul negocierilor de aderare la UE, unde autoritățile de la București au acceptat deciziile tehnocraților europeni fără a obține beneficii semnificative. Nelămurirea privind aderarea la zona Schengen timp de peste un deceniu este considerată de români o umilire.
De asemenea, majoritatea românilor doresc un lider care să apere cu fermitate interesele țării la Bruxelles și să lupte pentru suveranitatea națională în discuțiile cu liderii marilor puteri ale lumii, asemănător cu Viktor Orbán.
În acest context, Sabina Fati spune că prezidențiabilii care vor candida la alegerile din 2024 din partea PNL și PSD trebuie să răspundă temelor majore din țară. Ea enumeră aici sărăcia și incapacitatea liderilor autohtoni de a „juca pentru România”.
Românii preferă siguranța în detrimentul libertății
Barometrul de Consum Cultural realizat la finalul anului trecut, evidențiază legătura dintre preferința respondenților pentru libertate și siguranță, ca valori democratice, și consumul cultural non-public. La nivel general, datele studiului indică o preferință substanțială a respondenților pentru siguranță (68%), în detrimentul libertății (32%).
Este important de menționat că cei care au optat pentru siguranță sunt, mai degrabă, consumatori fideli ai emisiunilor și programelor TV, iar cei care și-au exprimat preferințele în favoarea libertății au ca principală sursă de informare presa scrisă (ziare, reviste).
De asemenea, 75% dintre respondenți fie au încredere puțină, fie nu au încredere deloc în știrile distribuite prin oricare dintre canalele de informare. Cel mai ridicat nivel de încredere pare să fie atribuit știrilor publicate pe rețele de socializare și distribuite de către rude sau prieteni: 28% dintre respondenți declară că au încredere multă sau foarte multă în astfel de informații.