Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a declarat, printr-o rezoluţie trimisă, că susține aderararea României la spaţiul Schengen. Însă țara noastră ar avea mai multe şanse de aderare, dacă guvernul român ar accepta soluţionarea unor problemelor care ţin de comunitatea maghiară, a evidențiat CNTM.
Potrivit rezoluției, soluţionarea problemelor maghiarilor este posibilă doar printr-un dialog onest, care trebuie să includă şi realizarea autodeterminării şi autonomiei comunităţii. CNMT a mai subliniat că atunci când România a aderat în 2007 la comunitatea europeană, UE a stabilit o listă de sarcini cu privire la mai multe aspecte ce vizează comunităţile naţionale.
Aderarea trebuie să fie o decizie bazată pe performanţă
„Trebuie să constatăm, cu tristeţe, că România nu şi-a îndeplinit angajamentele cu privire la domeniul restituirilor, universitatea şi învăţământul superior de stat în limba maghiară şi educaţia ceangăilor”, se arată în rezoluţie. Cu toate acestea, potrivit consiliului, cel mai îngrijorător lucru este faptul că în ultimii 30 de ani, în ciuda presiunii de a demonstra că România a meritat integrarea, sentimentul anti-maghiar nu a scăzut, iar cazurile de incitare împotriva maghiarilor nu au fost pedepsite în mod corespunzător.”, consideră CNMT, citat de MTI.
„Este trist şi îngrijorător şi faptul că în ultimii ani, incitări la ură şi discursuri de ură la adresa maghiarilor au avut loc şi la nivel de prim-ministru şi de preşedinte de stat.”, se mai precizează în rezoluţie.
Cu toate acestea, consiliul a evidențiat că susţine aderarea României la spaţiul Schengen, însă la fel ca în cazul aderării la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană, aderarea trebuie să fie o decizie bazată pe performanţă, care să ţină cont nu numai de promisiunile elitei politice, dar să vizeze și dezvoltarea reală a ţării.
Pe 8-9 decembrie va avea loc ședința Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene unde se va hotărî soarta României
Anterior, Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a solicitat ministerelor de Externe ale statelor membre din Spaţiul Schengen ca înainte de a decide cu privire la primirea României să solicite informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi de la organizaţiile de reprezentare a intereselor maghiare din România despre angajamentul statului român față de drepturile fundamentale ale omului, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale.
În cadrul şedinţei Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene, din 8-9 decembrie urmează să se ia o decizie cu privire la aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spațiul Schengen.