Planul Budapestei în Transilvania. A „aruncat” cu milioane de euro ca să-și impună controlul

Budapesta a alocat 29 de milioane de euro pe parcursul a șase ani pentru a controla presa maghiară din Transilvania, printr-o asociație sprijinită financiar de statul ungar. Însă, acest demers s-a dovedit a fi un eșec. O parte din banii investiți s-au întors în Ungaria, iar redacțiile preluate au început să fie închise sau restrânse semnificativ, conform unei investigații a mass-media independente de limbă maghiară din România, potrivit Transtelex.

„În ciuda faptului că s-au cheltuit miliarde de forinți pentru construirea presei maghiare din Transilvania, rezultatul final este dezamăgitor: mai multe ziare au fost închise, jurnaliștii au fost concediați și, în ciuda sumelor uriașe de bani, nu a fost posibil să se construiască o presă durabilă. Activitatea de investigație desfășurată în comun de UH.ro și Magyar Hang a scos la iveală faptul că, în ciuda risipei de bani, nu a mai rămas aproape nimic care să justifice obiectivele grandioase de la început”, scrie publicația.

În cadrul grupului de companii care a crescut într-un gigant media, salariile jurnaliștilor au rămas la un nivel modest, în timp ce managerul Demeter Szilárd s-a înconjurat de o echipă numeroasă de consultanți și directori cu remunerații substanțiale. De exemplu, soția sa, Andrea Birtalan, fără experiență în domeniu, a încasat un salariu lunar brut de 43.419 lei (5.000 de euro net) pentru rolul de „manager responsabil cu relațiile financiare externe”.

Un alt exemplu este János Szentmártoni, fost secretar de stat adjunct în guvernul maghiar, care a câștigat între 2.000 și 2.500 de euro ca redactor-șef al publicației Elörtolt Helyőrség, conform surselor citate.

Pe măsură ce activitatea editorială devenea din ce în ce mai nesustenabilă și redacțiile locale stagnau, conducerea trustului media a fost criticată pentru cheltuieli extravagante, inclusiv achiziția unui SUV Cadillac Escalade de 6,2 litri. O parte din fonduri s-au întors în Ungaria prin intermediul diferitelor companii asociate. Acest model de afaceri a permis ca banii din Fondul Gábor Bethlen să fie redirecționați către companii cu interese maghiare, iar în loc de dezvoltări autentice în Transilvania, aceste resurse s-au reîntors în Ungaria, conform informațiilor prezentate de Transtelex.

În 2023, aproape toate redacțiile și-au suspendat activitatea

În 2023, situația a devenit critică, majoritatea publicațiilor scrise fiind suspendate, iar concedierile masive au început în redacții. Trustul media, care la început avea între 170 și 190 de angajați, a rămas cu doar 40 de persoane. Între timp, activele cheie ale companiei, precum Rádió Gaga, au fost parțial vândute unui antreprenor român, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viabilității pe termen lung a asociației, conform anchetei jurnalistice.

Istoria Asociației Transylvanian Media Area a început în 2018, când a obținut primul grant semnificativ din partea guvernului ungar, în valoare de 1,45 miliarde de forinți. La acea vreme, asociația era aproape necunoscută, dar era legată de Szilárd Demeter, care discuta idei strategice cu Viktor Orbán, inclusiv crearea unui trust media.

Planul era ca Asociația Transylvanian Media Area să construiască o nouă lume media, menită să contribuie la reînnoirea și independența presei maghiare din România. Aceasta a fost retorica oficială. Situația s-a deteriorat dramatic în decembrie 2022, când trustul de presă major din România a concediat aproximativ 70% din personal.

Între 2018 și 2021, în jur de 7,45 miliarde de forinți (aproximativ 20 de milioane de euro) au fost direcționați către Transilvania, iar aproape fiecare proprietar de media a fost contactat cu oferte de cumpărare. Unii proprietari au susținut că au fost șantajați să își vândă publicațiile. Ziarele unde UDMR avea o influență semnificativă au reușit să reziste. Având în vedere că presa locală nu a fost niciodată foarte profitabilă, unii proprietari au ales să vândă.

Participanții la discuții au menționat că, în cazul radiourilor, proprietarii au primit frecvențele gratuit de la statul român și le-au revândut apoi conglomeratului media la prețuri considerabile, ceea ce generează întrebări legate de transparența financiară.