Forumul – corpul politic al reprezentanţilor celor 12 milioane de maghiari care trăiesc în ţările acestei zone – a adoptat apelul cu 94,44% din voturi, cu sprijinul, în proporţie de 100%, al membrilor săi de peste hotare, se arată într-un comunicat al Biroul de presă al Parlamentului ungar, remis agenţiei ungare de presă MTI.
Deputaţii fracţiunilor parlamentare ale partidelor FIDESZ şi Partidul Popular Creştin-Democrat (KDNP) vor prezenta documentul, ca un proiect de declaraţie politică, cu ocazia reuniunii comemorative a Parlamentului în data de 4 iunie.
În apel s-a evocat faptul istoric conform căruia, în urma tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial, maghiarimea, care a trăit pe pământul său natal european de peste o mie de ani, a fost privată de exercitarea dreptului la autoguvernare naţională. În consecinţă, 30% dintre vorbitorii limbii maghiare, adică 3,3 milioane de maghiari, împreună cu pământul lor natal, au fost trecuţi sub suveranitatea altor state, în care ei trăiesc şi astăzi, de o sută de ani încoace, în cadrul unor forme de stat schimbătoare, numărul lor fiind în scădere continuă.
Comunicatul arată că, în pofida încercărilor de epurare etnică îndreptate împotriva comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic care au ajuns sub autoritatea altor state, în pofida tendinţelor de omogenizare etnică, precum şi a emigrării cauzate de dificultăţile de ordin socio-economic, care caracterizează această zonă în urma schimbărilor de regim survenite după 1990, maghiarii din ţările vecine şi-au păstrat identitatea naţională înrădăcinată în limba maternă, cultura proprie şi pământul natal, „cu preţul unor pierderi dureroase, jertfe şi performanţe formidabile”. Datorită acestui fapt, maghiarii alcătuiesc şi astăzi o majoritate relativă în Bazinul Carpatic, limba maghiară fiind cea mai vorbită în acest spaţiu – adaugă comunicatul.
Acesta subliniază că, în ultimii treizeci de ani – o perioadă în care în Europa a fost prezentă şi impunerea cu forţa a intereselor etnice – maghiarii de peste hotare, care trăiesc în Bazinul Carpatic, au încercat tot timpul, prin mijloace constituţionale, în mod paşnic, să îşi dobândească drepturile ce li se cuvin. Maghiarimea de peste hotare este susţinătoarea activă a integrării euro-atlantice a tuturor ţărilor din zonă, precum şi a eforturilor de integrare ale acestora, contribuind prin reprezentanţele sale politice, în mod fundamental, la menţinerea stabilităţii geopolitice şi a păcii interetnice în această zonă – se arată în comunicat.
Prevederile documentului
Documentul evidenţiază faptul că, cu toate acestea, în unele ţări vecine ale Ungariei comunităţile maghiare se confruntă încontinuu, de treizeci de ani, cu numeroase forme ale discriminării.
Tratamentul discriminatoriu se manifestă în politica publică de dezvoltare centrală şi regională, în retrocedarea proprietăţilor private şi comunitare furate în perioada comunistă, în exercitarea dreptului la învăţare şi la folosirea limbii materne, la nivelul dreptului de reprezentare în administraţia de stat şi în justiţie, precum şi în domeniul discursului politic. Se observă des faptul că autorităţile de stat ale unor ţări îi intimidează sau îi jignesc, în mod deliberat, pe membrii şi pe conducătorii comunităţilor maghiare din alte ţări – se arată în comunicat, care remarcă şi faptul că maghiarii de peste hotare sunt victime ale discriminării frecvente şi în cazurile în care drepturile lor – asigurate, în principiu, prin legi şi alte norme juridice – sunt încălcate în practică şi este împiedicată şi aplicarea lor efectivă.
Documentul precizează că diversitatea naţională nu este o sursă de pericol, ci poate constitui o resursă. În vederea confirmării acestui principiu, este necesar ca toate ţările din zonă să recunoască, în spiritul Art. 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană, dreptul la identitate naţională ca fiind un drept fundamental al omului şi să definească în comun conţinutul politic şi legal al acestui drept, în mod corespunzător, adecvat, pentru a răspunde provocărilor secolului 21, iar dreptul astfel definit să fie asigurat şi în practică.
Semnatarii apelului atrag atenţia parlamentelor naţiunilor din Europa Centrală şi de Est – incluzându-le şi pe cele din Bazinul Carpatic – să iniţieze în comun, pe lângă ONU şi organismele internaţionale europene, recunoaşterea dreptului la identitate naţională ca drept fundamental al omului.
Totodată, aceștia fac apel la parlamentele respective pentru ca acestea să ridice dreptul la identitatea naţională la rang de drept fundamental, asigurat prin Constituţie, şi să garanteze acest drept şi în practică, pentru toate comunităţile naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriul acestor state. Asemenea soluţiei adoptate în cadrul legii fundamentale a Ungariei, statutul juridic de naţiune constituentă să fie acordat, pe lângă comunităţile naţionale majoritare, şi comunităţilor naţionale autohtone, minoritare numeric, iar acest statut juridic să fie precizat în Constituţia statului respectiv.
Semnatarii comunicatului se adresează Comisiei Europene cu rugămintea să aibă în vedere cele peste cincizeci de milioane de membri ai comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc în minoritate numerică în statele membre ale Uniunii şi să iniţieze crearea unei norme europene cu caracter obligatoriu cu privire la propunerile Uniunii Federative a Naţionalităţilor din Europa, lansate în 2013 pentru ocrotirea minorităţilor naţionale, etnice şi lingvistice. Se face apel la cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene să susţină iniţiativa cetăţenească europeană a Consiliului Naţional Secuiesc privind consolidarea dezvoltării economice şi culturale a regiunilor din Europa, aflată în curs de semnare.
