Viktor Orban, mesaje anti-Bruxelles în noul discurs
Sâmbătă, 17 februarie, prim-ministrul Viktor Orban a susținut un nou discurs despre starea națiunii. În cadrul acestuia a avut noi mesaje împotriva Bruxelles-ului. De asemenea, acesta a mai avut și mesaje considerate propagandistice împotriva războiului din Ucraina.
Nu în ultimul rând, acesta a vorbit și despre demisiile făcute în urma scandalului legat de grațierea unui condamnat într-un dosar de pedofilie.
Pe fond, șeful Guvernului de la Budapesta spune că demisiile președintelui Ungariei, Katalin Novak, și a fostului ministru al Justiției, Judith Varga, fac parte dintr-un demers corect.
Viktor Orban critică din nou Bruxelles-ul
El spune că numai necazuri vin de la Bruxelles. De altfel, a adăugat că strategia față de Ucraina a eșuat atât pe câmpul de luptă, cât și la nivelul politicii internaționale.
Războiul este considerat un fraticid într-o două popoare slave. Astfel, Orban spune că Bruxelles-ul aproape s-a aruncat cu capul înainte în acest conflict, cu toate că nu are implicații directe pentru el.
Așadar, acesta a mai spus că Ungaria nu se lasă târâtă în război. El spune că nu va trimite armament Ucrainei, chiar dacă marilor puteri nu le convine.
SUA, din ce în ce mai reticente
Premierul maghiar mai spune că SUA au un entuziasm tot mai scăzut. În plus, americanii sunt din ce în ce mai reticenți în a trimite bani Ucrainei.
Așadar, o parte mare vin povară vine pe umerii Europei. În context, el spune că împrumutul comun al statelor membre ale blocului comunitar nu este o opțiune pentru Ucraina.
Orban a revenit la a critica Bruxelles-ul, despre care spune că i-a abandonat pe europeni. El speră că, la alegerile europene, să câștige dreapta ultraconservatoare și anti-imigrație.
Este nevoie de schimbare la Bruxelles, mai spune premierul maghiar.
El a adus în discuție și probleme fermierilor. Astfel, Orban spune că fermierii doresc doar ca legislația să nu fie scrisă de „fanatici ai climei şi de oameni de ştiinţă mărunţi, nebuni care umblă pe coridoarele Bruxelles-ului”.
Orban vrea ca Trump să ajungă din nou președinte
El a asigurat că anul 2024, când Budapesta va prelua președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului, va marca „încă o dată succesul Ungariei”.
În contrast, Viktor Orban s-a plâns că anul 2023 a fost marcat de eșecurile Uniunii Europene, care, conform lui, „ne trage în jos, ne împiedică înainte și ne impune o greutate de plumb asupra picioarelor noastre”.
El a accentuat că anul 2024 ar putea reprezenta un moment crucial, „un an electoral de amploare”, în care oamenii din Bruxelles, Statele Unite, India și în multe alte regiuni vor lua decizii cu privire la tipul de conducere pe care doresc să îl urmeze în viitor.
„Ceea ce este important pentru Ungaria este faptul că se deschid mari oportunităţi în faţa noastră”, a explicat Viktor Orban.
„La sfârşitul anului, politica mondială va prezenta o imagine complet diferită faţă de cea de la începutul anului, iar dacă Dumnezeu ne ajută, spaţiul de manevră al Ungariei nu se va reduce, ci va fi extins într-o măsură pe care nu am mai văzut-o de mult timp”, a adăugat acesta.
Prim-ministrul a afirmat că Ungaria nu are posibilitatea să intervină în procesele electorale din alte țări, însă a exprimat dorința ca Donald Trump să revină în funcția de președinte și să contribuie la stabilizarea situației în estul Europei, promovând pacea.
Ratificarea Suediei va veni în primăvară
El a comunicat că există o veste îmbucurătoare, și anume că disputa sa cu Suedia se apropie de rezolvare.
„Mergem în direcţia în care, la începutul sesiunii de primăvară a parlamentului, vom putea ratifica aderarea Suediei la NATO”, a declarat Orban.
Parlamentul de la Budapesta are programată o nouă sesiune începând cu data de 26 februarie.
Cu aproape doi ani în urmă, Suedia a formulat cererea de aderare la NATO, marcând o schimbare istorică în politica sa, determinată de invazia extinsă a Rusiei în Ucraina.
Ungaria se distinge prin faptul că este singura țară din cadrul NATO care încă nu a ratificat cererea formulată de Suedia, un procedeu care impune sprijinul tuturor statelor membre ale NATO.
Întârzierea a afectat negativ relațiile dintre Budapesta și Statele Unite, generând preocupări printre aliații săi.
Partidul de guvernământ condus de Orbán, Fidesz, a indicat „acuzații nefondate” venite din partea Suediei. Aceste informații susțin că Ungaria ar fi subminat democrația.
