"În cazul unui Brexit, considerăm că România va rezista la şocuri mai bine decât majoritatea celorlalte ţări din ECE. Pe termen scurt, aversiunea la risc pe pieţele internaţionale va fi cel mai probabil limitată la o depreciere maximă de 5% (a leului – n. r.), iar volatilitatea va fi temporară. Pe termen mediu, anticipăm că România şi UE vor reuşi să îşi diversifice pieţele de export, în timp ce numărul relativ scăzut de emigranţi români ar trebui să ajute la reducerea impactului Brexit. Cu toate acestea, incapacitatea României de a accelera absorbţia fondurilor UE ar putea afecta, încă o dată, perspectivele pe termen lung pentru ţară. Astfel, estimăm că impactul net asupra României în următorii ani va fi o reducere a PIB de aproximativ 0,5 pp", se spune în analiza macroeconomică şi strategică a UniCredit Bank, potrivit Agerpres. 

Potrivit economiştilor băncii, impactul asupra cursului de schimb ar putea fi mai redus decât în cazul celorlalte monede din ECE, dat fiind faptul că leul a fost o monedă foarte stabilă în regiune din 2012, beneficiind de sprijinul Băncii Centrale şi de un flux constant de intrări de capital. Aceştia susţin că volatilitatea scăzută a fost corelată, de asemenea, cu o monedă mai stabilă. 

"Comparând evoluţia EUR/RON în perioada post-criză cu evoluţia celorlalte valute din ECE, leul este în prezent cu 5% mai puternic decât forintul în termeni reali şi cu 10% în comparaţie cu zlotul. În plus, nivelul redus al deficitului de cont curent din România şi preferinţa Băncii Centrale pentru stabilitate ar trebui să reducă durata episoadelor de volatilitate. În acest context, ne-am aştepta la o depreciere temporară a leului de cel mult 5%", se precizează în analiză, mai scrie Agerpres. 

În ceea ce priveşte impactul asupra României pe termen mediu şi lung, economiştii UniCredit susţin că efectele directe ale Brexit-ului asupra comerţului românesc ar fi reduse. Exporturile către Marea Britanie au însumat 2,4 miliarde de euro în 2015, reprezentând 4% din totalul exporturilor României. Dintre acestea, maşinile şi uneltele au reprezentat 29,2% din totalul exporturilor, iar autoturismele 16,2%. România a realizat importuri de 1,6 miliarde de euro din Marea Britanie (2% din total importuri). 

Economiştii băncii precizează că impactul indirect este mai greu de cuantificat şi ar putea fi mult mai semnificativ. Aşa cum este cazul în majoritatea ţărilor ECE, România are legături comerciale intense cu marile economii ale UE, în special cu Germania. Cele mai mari pieţe de export pentru România sunt: Germania (20%), Italia (12%), Franţa (7%) şi Ungaria (5%). Deoarece Marea Britanie importă 54% din bunurile sale din UE, impactul indirect al unui Brexit asupra exporturilor româneşti ar putea fi semnificativ. 

"Cu toate acestea, având în vedere perioada prelungită în decursul căreia Marea Britanie va rămâne în UE chiar şi în cazul unui vot pentru Brexit, considerăm că Uniunea va fi în măsură să-şi diversifice pieţele de export, în scopul de a minimiza impactul asupra relaţiilor comerciale", se menţionează în raport. 

În ceea ce priveşte migraţia, economiştii UniCredit susţin că Marea Britanie nu a fost o destinaţie principală pentru forţa de muncă din România. În baza cifrelor estimate de ONU, românii reprezintă doar 1,1% din imigranţii din Marea Britanie (fiind a 32-a ţară după numărul imigranţilor din Regatul Unit). Mai mult decât atât, afluxul de emigranţi din România a fost mai cel mai puternic între 2010 şi 2015. Perioada relativ scurtă de permanenţă a acestora (comparativ cu emigranţii români care au plecat în Germania în anii '90) face ca legăturile culturale cu Marea Britanie să fie relativ noi, ceea ce ar putea creşte probabilitatea de întoarcere, în cazul în care piaţa forţei de muncă din Marea Britanie se va deteriora brusc. Ca şi observaţie cu privire la dezbaterea Brexit, unul dintre principalele argumente ale taberei pro-Brexit este contrazis de date: UE reprezintă doar 33,7% din numărul total de emigranţi din Marea Britanie. 

De asemenea, volumul remitenţelor primite de România din Marea Britanie este relativ scăzut. Pe baza unor estimări ale Băncii Mondiale, România a primit aproximativ 100 milioane de dolari transferuri din Marea Britanie în 2015, doar 3% din totalul intrărilor din remitenţe ale României. Conform acestor date, principalele surse de transfer ale României sunt Italia (29%), Spania (23%) şi Germania (13%). 

"Din punct de vedere al fondurilor UE, opinia predominantă este că ţările cu absorbţie ridicată ca procent din PIB (Polonia, Ungaria şi ţările Baltice) ar fi cele mai vulnerabile în cazul în care Marea Britanie şi-ar retrage contribuţia financiară la bugetul UE. Cu toate acestea, estimarea UniCredit este că ţările cu o performanţă slabă în absorbţia de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult. Punctul nostru de vedere se bazează pe faptul că sistemul va favoriza primele cereri de finanţare, iar ţările mai agile vor accelera absorbţia fondurilor UE. Între timp, ţările cu o absorbţie redusă, precum România, ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul actualei perioade bugetare", se arată în analiza băncii. 

Economiştii UniCredit menţionează că, pe parcursul ultimelor două săptămâni, rezultatul referendumului a devenit deosebit de greu de prezis, dar precizează faptul că UniCredit anticipează că Marea Britanie va prefera în cele din urmă să rămână în UE.