Noul sistem de vot va aduce bani în plus pentru institutele de sondaje şi consultanţii politici. Destule nume din domeniul cercetării sociologice rămån, totuşi, impasibile în faţa mirajului electoral.
«Bună seara, stimaţi telespectatori! Mai sunt trei minute pånă la închiderea urnelor, moment în care vom afla rezultatele exit-pollurilor.» Chiar dacă au votat sau nu, în ziua alegerilor, la ora 21, cei mai mulţi romåni se află în faţa micilor ecrane atunci cånd sunt prezentate estimările privind opţiunile politice ale electoratului. Dacă pånă în 2004 sondajele, atåt cele premergătoare scrutinului parlamentar, cåt şi cele de la ieşirea din cabine, erau realizate la nivel naţional, schimbarea sistemului de vot şi împărţirea Romåniei în colegii uninominale vor conduce la modificări şi în acest domeniu. Chiar dacă tot votul pe ţară va conta în cele din urmă, rezultatele la nivel local sunt acum mult mai importante, şi candidaţii vor dori cu ardoare să ştie cum stau. Este o provocare, dar, în acelaşi timp, şi o oportunitate unică pentru institutele de studii sociologice. Reţeta se aplică aproape identic şi pentru consultanţii politici, care sunt, acum, obligaţi să-şi ascută armele pentru sute de bătălii diferite.
„Ca număr, am primit, într-adevăr, mult mai multe solicitări decåt în alţi ani. Nu trebuie, totuşi, să uităm că bugetele de campanie se împart acum la nivel de colegii şi, din această cauză, sunt mult mai mici. Iar sondajele de opinie costă aproximativ la fel, indiferent că sunt efectuate pe judeţ sau pe colegiu. Eşantioanele au cam aceleaşi dimensiuni“, spune sociologul Călin Moldovan Teselios, de la Metro Media Transilvania. Acesta avertizează că e posibil ca o parte din candidaţii care sunt interesaţi să comande un studiu sau un sondaj să decidă, pånă la urmă, că nu dispun de banii necesari.
Cătălin Augustin Stoica, directorul general al CURS, dezvăluie că şi în cazul institutului său au fost înregistrate mai multe comenzi din partea politicienilor faţă de anii electorali „clasici“. „Totuşi, creşterea nu a fost neaşteptat de mare. Au fost de vină incertitudinea care a planat pånă aproape în ultima clipă asupra sistemului de vot utilizat, resursele limitate ale candidaţilor şi modul în care înţeleg partidele să-şi desfăşoare campania“, explică el. De exemplu, majoritatea banilor disponibili se consumă pentru o publicitate electorală haotică, fără a fi efectuate studii prealabile, care să stabilească şansele reale ale candidatului, plusurile şi minusurile acestuia şi, foarte important, grupurile-ţintă ale campaniei.
Costurile se multiplică în noul sistem electoral
Şi pentru TNS-CSOP, 2008 a adus o majorare. Însă, nimic ieşit din comun. „În cazul institutelor care realizează, pe långă cercetări de marketing, şi sondaje de opinie publică cu tematică socială şi politică, anii electorali generează o creştere a cifrei de afaceri. Comparativ cu 2007, volumul cercetărilor sociale şi politice este mai mare în acest an. Creşterea nu este însă cea mai impresionantă. În 2008, volumul de cercetare realizat de CSOP în alte domenii a cunoscut ritmuri de creştere semnificativ superioare“, declară directorul executiv Andrei Muşetescu.
Mai entuziast în ceea ce priveşte impactul uninominalului asupra institutelor de sondaje este consultantul politic Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication. „În această perioadă, institutele de sondaje lucrează la turaţie maximă. Important este ca marja de eroare să rămånă la pagul de ±3%. Dacă greşeşte sociologul, se împiedică şi candidatul“, spune el. Andronic mai afirmă că politicienii trebuie să înveţe să citească cu atenţie sondajele, nu să se supere pe procentele pe care le au. „Dacă ştii să citeşti cu atenţie un sondaj, strategia pe care o adopţi îţi poate aduce o creştere de 4%-6% la intenţia de vot“, explică acesta.
Noul sistem de vot schimbă nu doar numărul de clienţi ai institutelor de cercetare sociologică, ci va avea unele influenţe şi asupra modului de lucru al acestora. „E foarte posibil să apară modificări de metodologie în ceea ce priveşte exit- pollurile. Acestea vor necesita, probabil, un design diferit, ceea ce va presupune eforturi suplimentare înainte de desfăşurarea efectivă a sondajelor la ieşirea de la urne“, spune Călin Moldovan Teselios. Nu va fi nevoie, însă, de personal suplimentar sau de schimbări semnificative în ceea ce priveşte logistica utilizată de institute, explică Andrei Muşetescu.
Institute de categoria grea preferă să stea deoparte
În ciuda cererii crescute, nume cu tradiţie în domeniul cercetării opţiunilor politice vor rămåne în umbră la parlamentarele din acest an. „Din cauza modului în care partidele relaţionează cu noi, vom evita să mai lucrăm în acest domeniu. Nu ne place să se facă presiuni asupra noastră, iar plăţile întårzie nepermis de mult. Umblăm şi acum după contravaloarea unor sondaje efectuate cu ocazia alegerilor locale din iunie. Şi, culmea, cei care ne datorează sumele respective au cåştigat scrutinul“, dezvăluie Doru Petruţi, directorul general al IMAS. El spune că, totuşi, dacă institutul său va mai fi solicitat, vor fi aceptate doar contractele achitate 100% în avans, „la preţuri valabile în 2008, nu la cele din 2003, cum ar vrea politicienii“. Petruţi se arată, însă, destul de pesimist în ceea ce priveşte apetenţa pentru studii şi sondaje a candidaţilor. „Strategia principală este să dea banii pe pomeni electorale, în loc să-şi facă o campanie profesionistă“, explică el şi precizează că studiile realizate pentru companii sau ONG-uri aduc mult mai mulţi bani.
Alţii evită comenzi în domeniu din alte motive. „Portofoliul nostru este încărcat la maximum cu studii de marketing economic, financiar, industrial şi social. Cererea este foarte mare şi, din păcate, suntem nevoiţi să refuzăm solicitările de sondaje electorale“, afirmă dr. Petre Datculescu, directorul general al IRSOP. Lipsa de planificare şi de viziune pe termen mediu a partidelor a făcut ca şi cei de la CURS să fie nevoiţi să refuze unele comenzi din partea politicienilor, locurile din agenda de cercetare fiind deja ocupate.
Oportuniştii vor o felie cåt mai mare din tort
Locul celor care, din diverse motive, nu doresc să lucreze pentru politicieni nu va rămåne, totuşi, gol. „La nivel local, au apărut tot soiul de specialişti, mai ales de prin facultăţile şi secţiile de sociologie, care oferă astfel de servicii. Apoi, chiar şi partidele efectuează astfel de sondaje, utilizåndu-şi activiştii“, dezvăluie directorul general al CURS, Cătălin Augustin Stoica.
În opinia institutelor cu vechime, cea mai mare problemă o reprezintă calitatea slabă a acestor studii. „Oportuniştii din branşă, care practică preţuri scăzute, ştiu clar că, reducånd costurile, cresc marja de eroare. Iar rezultatele slabe se vor răsfrånge asupra întregului domeniu“, arată Călin Moldovan Teselios, de la Metro Media Transilvania.
Una peste alta, un sondaj serios la nivelul unui colegiu electoral, conţinånd o analiză de nivel mediu şi finalizat în zece zile de la data comenzii costă circa 15.000 de euro plus TVA. Sumă pe care mulţi candidaţi, mai ales dintre cei care sunt conştienţi că nu au foarte multe şanse, probabil că nu vor fi dispuşi să o scoată din buzunar. Mai ales pentru că, afirmă unii sociologi, votul va fi şi în 2008 preponderent politic, partidul fiind, în continuare, marca ce va conta.
«În această perioadă, institutele de sondaje lucrează la turaţie maximă. Important este ca marja de eroare să rămånă la pagul de ±3%. Dacă greşeşte sociologul, se împiedică şi candidatul.»
Dan Andronic, director, Multimedia Political Communication
«Din cauza modului în care partidele relaţionează cu noi, vom evita să mai lucrăm în acest domeniu. Nu ne place să se facă presiuni asupra noastră, iar plăţile întårzie nepermis de mult.»
Doru Petruţi, director general, IMAS
452 este numărul colegiilor uninominale în care vor fi aleşi, în 2008, senatorii şi deputaţii. Şase colegii sunt în afara graniţelor, restul se află pe teritoriul Romåniei
CONSULTANŢII POLITICIENILOR, PE VAL
Introducerea votului uninominal are efecte palpabile şi în marketingul politic. „Aceasta se îndreaptă acum spre candidat, spre personalitatea sa, prin scoaterea în evidenţă a proiectelor, calităţilor şi experienţei personale. S-a modificat logica comunicării cu electoratul, s-a modificat şi perspectiva de lucru cu clientul politic. Acum nu mai există «omul-locomotivă» la Bucureşti, care trage după sine, într-un şir lung de vagoane, restul listei“, explică Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication. El spune că numărul clienţilor a crescut foarte mult, ceea ce înseamnă „mult mai multă muncă“ şi „o explozie de firme pe piaţa de marketing politic“, avånd în vedere cele peste patru sute de colegii cu trei-cinci candidaţi importanţi. „Este o piaţă cu un deficit de forţă de muncă. Unii jurnalişti au trecut de partea cealaltă a baricadei şi s-au făcut comunicatori. Nu toţi însă au experienţa necesară într-o campanie. De aceea, m-a surprins cånd o firmă de consultanţă a anunţat că lucrează cu 35 de candidaţi. Ori au «umflat» cifra, ori sunt inconştienţi. Nu poţi face campanii pentru 35 de oameni diferiţi, un număr de 10-15 candidaţi fiind, în opinia mea, proporţia perfectă pentru o firmă. Asta, dacă vrei să ai şi rezultate“, mai afirmă Andronic.
