Reunificarea Germaniei a costat 2.000 de miliarde de euro, plătiţi de Vestul mai bogat în circa două decenii. Şi, cu toate acestea, nivelul de dezvoltare al fostei RDG este încă semnificativ sub cel al regiunilor care au rămas în sfera de influenţă occidentală. România nu are nici pe departe puterea economică a RFG, dar în cazul repetării scenariului german ar trebui să-şi permită măcar egalizarea salariilor, pensiilor şi prestaţiilor sociale de pe cele două maluri ale Prutului. Potrivit institutului de statistică de la Chişinău, Republica Moldova (fără Transnistria) are, în prezent, circa 235.000 de angajaţi în administraţia publică, învăţământ şi sănătate. Lor li se adaugă peste 10.000 de militari şi câteva mii de poliţişti, magistraţi sau angajaţi ai serviciilor secrete. Salariul mediu brut în sectorul bugetar este, în prezent, de circa 700 de lei româneşti, faţă de 1.500 de lei în România. Aşadar, o echivalare a lefurilor din sistemul public ar însemna un efort suplimentar de 2,4 miliarde de lei anual.

Ca de la cer la pământ

În Moldova există, de asemenea, 670.000 de pensionari (20.000 cu pensii speciale şi 650.000 cu pensii de asigurări sociale). Cei din cea de-a doua categorie primesc lunar o pensie medie de circa 230 de lei. Cum în sistemul asigurărilor sociale de stat românesc pensia medie este de 793 de lei, rezultă că o echivalare a pensiilor între cele două state ar însemna pentru buget o cheltuială suplimentară de 4,4 miliarde de lei anual, fără a lua în calcul pensiile speciale.

Guvernul de la Chişinău mai cheltuieşte anual 130 de milioane lei pentru indemnizaţiile de creştere a copilului. În România, suma alocată este de aproape 15 ori mai mare (cam 1,8 miliarde lei anual). Având în vedere că în Moldova au loc anual circa 38.000 de naşteri, iar dincoace de Prut circa 195.000, un calcul grosier ne arată că aducerea la acelaşi nivel a indemnizaţiilor pentru mame ar costa cam 230 de milioane de lei anual. Alte câteva sute de milioane de lei anual ar reprezenta echivalarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap, a ajutoarelor sociale şi a celor de şomaj.

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru funcţionarea instituţiilor publice (de la utilităţi la autovehicule, de la medicamente la armament şi de la hârtie la echipamente IT) sunt mult diferite. România a alocat, în 2013, acestui capitol 38,6 miliarde de lei (adică în jurul a 1.950 de lei pe cap de locuitor), iar Moldova cam de zece ori mai puţin (sau în jurul a 1.000 de lei pe cap de locuitor). Ca să ajungă la nivelul actual al sistemului public românesc, instituţiile din Basarabia ar mai avea nevoie de 3,2 miliarde Lei anual.

Jumătatea goală

În total, „românizarea“ salariilor bugetarilor, a pensiilor şi altor prestaţii sociale, precum şi a cheltuielilor de funcţionare ale sistemului public din Moldova ar costa, aşadar, peste zece miliarde de lei anual. Adică un procentaj de circa 1,5% din PIB, nu imposibil, dar destul de greu de suportat de buget. Nu trebuie uitat, însă, că o eventuală reunificare ar aduce lucruri mai puţin plăcute şi pentru moldoveni. Cum ar fi o egalizare a taxelor şi impozitelor. Taxa pe valoare adăugată, de pildă, ar urma să crească de la 20%, cât este în prezent, la 24%. Va fi mărită şi TVA pentru câteva cazuri speciale (de la 8% la 9% pentru produse de panificaţie şi de la 5% la 24% pentru gaze naturale). Ar trebui să se schimbe şi modul de calcul al impozitului pe venit (care ar trece de la două cote, de 7% şi 18%, la cota unică de 16%), dar şi al impozitului pe profit (de la 12% acum la 16% după o ipotetică reunificare). Nu în ultimul rând, ar urma să fie egalizate şi accizele, ceea ce ar duce la creşteri de preţuri la energie electrică, gaze, alcool şi mai ales carburanţi. În prezent, litrul de motorină sau benzină se vinde dincolo de Prut cu circa un euro, faţă de 1,40 euro în România. Iar diferenţa este dată aproape exclusiv de costurile fiscale mai mici.

Toate cele de mai sus explică, măcar parţial, de ce veniturile bugetare ale Moldovei au fost, în 2013, de sub nouă miliarde de lei româneşti (adică undeva la 2.600 lei pe locuitor), în timp ce bugetul de stat de la Bucureşti a colectat în aceeaşi perioadă 200 de miliarde de lei (sau 10.000 de lei pe locuitor). În varianta reunificării, creşterea veniturilor bugetare în Basarabia, adusă, teoretic, de majorarea principalelor impozite, ar acoperi parţial cheltuielile suplimentare cu aparatul bugetar şi asistenţa socială. Asta, desigur, dacă ar fi ţinută sub control evaziunea fiscală.

3,9 milioane de locuitori are Republica Moldova, din care peste jumătate de milion se află în zonele controlate de Tiraspol

8,8 mld. lei au fost veniturile bugetare ale Moldovei în 2013, comparativ cu 200 mld. lei pentru România. România are de şase ori mai mulţi locuitori