Unirea Principatelor Române – O lecție de viziune și solidaritate
Unirea Principatelor Române 2025. Unirea Țării Românești cu Moldova reprezintă un exemplu grăitor despre cum un proiect politic major, susținut de voința populară, poate deveni realitate, arată premierul Marcel Ciolacu.
Acest moment istoric a fost posibil datorită unor lideri vizionari și devotați idealului național, precum Alexandru Ioan Cuza, personalitate marcantă care a pus bazele statului român modern. La fel ca în trecut, și astăzi, modernizarea unei națiuni implică un proces complex, de durată, ce necesară eforturi susținute din partea întregii societăți, începând cu liderii politici.
”Unirea Ţării Româneşti cu Moldova este exemplul grăitor cum un important proiect politic asumat în acord cu voinţa poporului poate deveni realitate. Această realizare de ţară a fost posibilă datorită unor lideri curajoşi şi solidari cu neamul românesc, asemenea «Domnului Unirii», Alexandru Ioan Cuza, a cărui domnie a pus bazele statului român modern. La fel ca atunci, şi acum, modernizarea unei naţiuni înseamnă un proces de lungă durată care necesita eforturi constante din partea întregii societăţi, începând cu liderii politici”, a transmis Marcel Ciolacu, vineri, în mesajul de Ziua Unirii Principatelor Române.
Unirea Principatelor Române 2025. Responsabilitatea Guvernului este de a prioritiza dezvoltarea țării
Unirea Principatelor Române 2025. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, că responsabilitatea guvernului este de a prioritiza dezvoltarea țării, plasând interesul național mai presus de calculele electorale. De la preluarea mandatului, acesta a promovat politici menite să contribuie la progresul României pe toate planurile.
Istoria ne demonstrează că solidaritatea și coeziunea socială sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor naționale. Exemplul generației care a realizat Unirea Principatelor continuă să inspire deciziile actuale, determinând liderii să acționeze unit pentru binele comun. Printre reușitele recente se numără aderarea României la Spațiul Schengen și includerea în Programul Visa Waiver, aspecte care consolidează poziția țării în context european și internațional.
Totodată, obiective precum integrarea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și continuarea reformelor necesare pentru atragerea fondurilor europene rămân priorități strategice. Aceste inițiative sunt fundamentale pentru dezvoltarea infrastructurii, incluzând proiecte majore precum Autostrada Moldovei, dar și pentru implementarea altor investiții destinate îmbunătățirii nivelului de trai al românilor.
”Generaţia care a realizat Unirea Principatelor Române ne inspiră în continuare să trecem peste multele încercări şi să rămânem solidari. Coeziunea socială este esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor de ţară. Împreună am realizat aderarea la Spaţiul Schengen şi la Programul Visa Waiver, obiective care, alături de statutul de membru al Uniunii Europene şi NATO, consolidează rolul României în lume şi oferă românilor drepturile pe care le merită. Tot împreună vom duce România în OECD şi vom continua reformele asumate de acest guvern, care ne permit accesarea banilor europeni şi utilizarea lor pentru mari proiecte de infrastructură, cum este şi Autostrada Moldovei, precum şi pentru alte investiţii care să îmbunătăţească viaţa oamenilor. La mulţi ani, România! La mulţi ani tuturor românilor!”, a conchis Ciolacu.
24 ianuarie 1859, un moment definitoriu pentru România din ziua de azi
Unirea Principatelor Române 2025. Pe 24 ianuarie 1859, România a trăit un moment definitoriu pentru formarea statului unitar, cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două principate, Moldova și Țara Românească. Această alegere a consolidat procesul de unire început cu mai mulți ani înainte și a marcat un pas important în direcția creării României moderne.
În Moldova, Cuza fusese deja ales ca domnitor pe 5/17 ianuarie 1859, având sprijinul majorității celor din Adunarea Electivă de la Iași, unde susținătorii unirii controlau 33 dintre cele 55 de locuri. Deși în cursa electorală s-au înscris inițial 38 de candidați, aceștia s-au retras treptat, iar Grigore Sturdza, singurul candidat rămas, a fost respins din cauza legăturilor sale cu interesele Rusiei și Poloniei. În urma acestui proces, Cuza a fost ales cu unanimitate de voturi.
În Țara Românească, Adunarea Electivă de la București era dominată de conservatori, care susțineau doi candidați: Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Cu toate acestea, divizarea acestora și lipsa unui consens au făcut posibilă alegerea lui Cuza, care a primit sprijinul liberalilor. De asemenea, și în această regiune, Cuza a fost ales cu unanimitate.
Unirea celor două principate fusese un obiectiv al mișcărilor naționale încă din 1848, când se instaurase uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, sub domnia lui Mihail Sturdza și Gheorghe Bibescu. Alegerea lui Cuza a fost ulterior validată și pe plan internațional, la Conferința puterilor garante de la Paris, din martie-august 1859. Recunoașterea oficială a unirii a venit mai târziu, pe 4 decembrie 1861, din partea Poartei Otomane, care a validat statutul unui stat unitar sub domnia lui Cuza.
