Planurile lui Vladimir Putin, cu privire la formarea unei Uniuni Eurasiatice, nu sunt încă foarte transparente, dar o parte din viitoarele ţări membre încep să fie conturate.
O Uniune Eurasiatică, care include majoritatea fostelor ţări sovietice, ar deveni o contragreutate majoră pentru Uniunea Europeană. O Uniune Eurasiatică ar putea controla până la 33% din reservele cunoscute de gaz natural ale lumii, potrivit revistei americane Forbes.
Putin, care a emis această idee în octombrie anul trecut, a dezminţit la acea vreme că blocul va recrea Uniunea Sovietică. Totuşi, Rusia a convins deja multe din fostele state ale URSS să semneze un acord de schimburi comerciale libere. Aceste ţări includ Armenia, Moldova, Ucraina, Kîrgîzstan şi Tajikistan. Uzbekistanul, Azerbaidjanul şi Turkmenistanul ar putea ceda insistenţelor.
Şapte ţări din fostul bloc sovietic merită atenţia în această perioadă pentru rolul pe care îl joacă în zonă. Iată poziţia pe care o joacă acestea în acest moment:
Armenia
Rusia (posibil şi China) ar putea pune bazele unei căi ferate care să lege Armenia de ţara vecină Iran, în ciuda sancţiunilor impuse Teheranului de ţările vestice, potrivit unui raport al RFE/RL. Surse neoficiale estimează costurile acestui demers între 1 şi 4 mld. dolari.
Azerbaidjan
Azerbaidjanul face ravagii în sectorul energetic. Cu banii proveniţi din această zonă, ţara plănuieşte să construiască cea mai înaltă clădire din lume (1.050 metri/189 etaje) – mai înaltă decât Burj Khalifa şi decât viitorul Kingdom Tower ce se construieşte în Jeddah (Arabia Saudită). Clădirea ar trebui finalizată până în 2018-2019, iar compania din spatele acestei dezvoltări se spune că pregăteşte investiţii de miliarde de dolari în construcţia unei insule artificiale, pe care va fi amplasat acest turn.
Kazakhstan
Kazakhstanul, unul dintre cei mai mari exportatori de uraniu natural din lume, este nerăbdător să îşi extindă legăturile nucleare civile cu India, potrivit IBNLive. Deja exportă cantităţi mari de combustibil nuclear în India, dar ambasadorul kazah în India a refuzat să comenteze posibilitatea ocupării locului Iranului ca principal furnizor de petrol pentru New Delhi în lumina sancţiunilor Occidentale impuse Teheranului. Kazakhstanul a fost printre primii care au semnat uniunea vamală, şi ulterior acordul de liber schimb cu Rusia şi Belarus.
Kîrgîzstan
Guvernul din Kîrgîzstan a decis să închidă, până în 2014, baza militară de la Manas, utilizată de SUA în principal pentru operaţiunile din Afganistan, mişcare făcută parţial din cauza presiunilor venite din Iran, care i-a anunţat că „speră“ ca Bishkek-ul (capitala Kîrgîstanului) să nu lase americanii „să folosească teritoriul său legal“ pentru acţiuni militare asupra Iranului.
Ţara a trecut recent printr-o grevă şocantă a prizonierilor, care a inclus o acţiune în care 1.300 de prizonieri şi-au cusut buzele pentru a nu fi forţaţi să mănânce. Kîrgîstan a căzut de acord să intre în Uniunea Eurasiatică şi şi-a exprimat deja intenţia de a intra în uniunea vamală.
Tajikistan
Ministrul agriculturii din Tajikistan a decis să închirieze 6.000 de hectare de teren Chinei (unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai ţării) pentru dezvoltare. Mişcarea nu a fost primită prea bine de unii membrii ai opoziţiei parlamentare, potrivit Asia Times. Oficialii chinezi au angajat 2 milioane de dolari în investiţii directe, tehnologie nouă şi asistenţă tehnică pentru revitalizarea terenului. Culturile produse de chinezi pe acest teren nu vor putea fi vândute decât pe pieţele din Tajikistan.
Turkmenistan
Negocierile asupra conductei transcaspiene dintre Turkmenistan şi Azerbaidjan sunt în curs de câţiva ani, chiar dacă s-au lovit constant de blocaje. Conducta submarină de 300 de kilometri va deveni parte a Coridorului Sudic de Gaz, construit să transporte gazul natural către Europa Centrală din Kazakhstan şi Turkmenistan, ocolind atât Rusia, cât şi Iranul.Turkmenistanul a respins până acum alianţa cu Rusia, în favoarea SUA.
Uzbekistan
NATO şi SUA au închiriat baza aeriană Termez din Uzbekistan pentru a ataca Afganistanul. Drept rezultat, unii cred că Vestul a închis ochii la rapoartele înfiorătoare de încălcare a drepturilor omului întocmite pe numele preşedintelui Islam Karimov. După retragerea trupelor, în 2014, Karimov ar putea fi tras la răspundere pentru acţiunile sale, potrivit Uznews.net. Uzbekistanul a refuzat încă de la prima menţiune o alianţă cu Rusia şi nu vrea să aibă nimic de aface cu uniunea.
SURSA: Business Insider