Documentul, publicat astăzi pe site-ul instituției europene, arată că Rusia şi China sunt principalele surse ale campaniilor de „fake news” în jurul crizei generată de pandemia de coronavirus. Raportul, publicat pe site-ul EEAS,  susține că știrile false au ca scop afectarea credibilității UE și a partenerilor săi.

Cele două țări ar exploata criza actuală pentru a-și promova interese geopolitice, principala temă de atac fiind punerea sub semnul întrebării a credibilității Uniunii Europene și a partenerilor ei. Autorii raportului au descoperit că Rusia a propagat peste 150 de ştiri false în legătură cu pandemia de coronavirus din ianuarie până în martie.

Printre fake news-urile propagate se numără și cea privind colapsul Uniunii Europene. „UE nu face față pandemiei; Uniunea urmează să se prăbușească”, este titlul promovat de surse pro-Kremlin. Această idee s-a rostogolit şi s-a viralizat în mai multe state membre ale UE.

De asemenea, raportul atrage atenţia că există mesaje coordonate de dezinformare care încearcă să indice minorități vulnerabile ca fiind cauza pandemiei de coronavirus. Acestea au ca scop sporirea neîncrederii în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente.

Exemplu de fake news: consumul de alcool pur, benefic

În Turcia, sfaturile precum „consumul de alcool pur”, sau ideea că „genele turcești sunt imune la virus” continuă să circule pe platformele online.

O anchetă a ProPublica a dezvăluit o rețea de conturi false de Twitter false din China, care au fost folosite pentru a răspândi dezinformarea cu privire la COVID-19. În spațiul de informații chinez, au existat încercări de a sugera, de exemplu, că personalul militar american a fost cel care a adus virusul la Wuhan sau că originea acestuia ar fi, de fapt, în Italia.

Atât Rusia cât și China resping acuzațiile că s-ar afla la originea dezinformărilor.

Ca răspuns la valul de dezinformare, oficiali UE și ai Google, Facebook și Twitter încearcă să blocheze canalele de dezinformare, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, cerând atât companiilor IT cât și publicului larg să facă mai mult pentru a stopa răspândirea dezinformărilor din mediul online.