Uniunea Europeană dorește plafonarea prețurilor la energie din surse regenerabile. Cât va costa un Megawatt/oră
Comisia Europeană intenționează să limiteze la 180 de euro pe megawatt/oră prețul la care producătorii de energie electrică care nu sunt alimentați cu gaze naturale își pot vinde energia, potrivit unui proiect de propunere consultat de Reuters.
Măsura ar urma să prevină veniturile care depășesc acest preț și să utilizeze banii pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile care se confruntă cu facturi energetice în creștere. Potrivit proiectului, ale cărui detalii urmează să fie prezentate miercuri de Bruxelles, măsura s-ar aplica la centralele eoliene, solare, pe biomasă, nucleare, pe lignit și la unele hidrocentrale.
Proiectul de propunere ar introduce, de asemenea, o taxă excepțională la nivelul UE pentru a recupera 33% din profiturile impozabile excedentare ale firmelor producătoare de combustibili fosili începând cu anul fiscal 2022.
Cursa UE pentru remedierea crizei energetice
Germania a declarat marți că va intensifica acordarea de împrumuturi firmelor energetice care riscă să fie strivite de creșterea prețurilor la gaze, în timp ce Uniunea Europeană pregătește propuneri pentru a ajuta gospodăriile și industria să facă față crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina.
Comisia Europeană urmează să anunțe miercuri propuneri care includ obiective de reducere a consumului de energie electrică și un plafon de venituri pentru centralele care nu funcționează cu gaze naturale. Miniștrii UE ai energiei vor organiza o reuniune de urgență pe 30 septembrie pentru a încerca să ajungă la un acord asupra acestora.
Separat, organismul de supraveghere a valorilor mobiliare al UE ia în considerare, de asemenea, măsuri pentru a ajuta firmele din domeniul energiei care se luptă să facă față cererilor colaterale în creștere, după ce au fost surprinse de creșterea bruscă a prețurilor ca urmare a tăierii de către Rusia a livrărilor de gaze către Europa.
Criza apasă deja greu asupra economiei europene, chiar înainte de începerea iernii, când utilizatorii industriali s-ar putea confrunta cu raționalizări în cazul în care rezervele de gaz se dovedesc insuficiente. Sentimentul industriei din Germania, principala putere economică a blocului comunitar, s-a prăbușit.
„Bineînțeles că am știut și știm că solidaritatea noastră cu Ucraina va avea consecințe”, a declarat marți cancelarul german Olaf Scholz, care i-a îndemnat pe germani să se pregătească pentru o iarnă grea și să facă față provocării reprezentate de o schimbare în aprovizionarea cu energie care să nu mai fie asigurată de gazul rusesc, scrie Reuters.
