Uniunea Europeana imparte banii satelor pe inca zece ani

capacitatea de a produce programe de succes in domeniul agrar."Generalul De Gaulle se intreba retoric, referindu-se la Franta: cum poti sa conduci o natiune care are 100 de feluri de branza? Noi ne intrebam astazi, cum putem sa administram o agricultura europeana care are 1.000 de feluri de branza", astfel a rezumat in cateva cuvinte Robert Savy, presedintele Comitetului Regiunilor, dezbaterile aprinse care au avut loc la Salzburg, la Conferinta europeana pentru dezvoltare rurala. Cuvintele lui

capacitatea de a produce programe de succes in domeniul agrar.”Generalul De Gaulle se intreba retoric, referindu-se la Franta: cum poti sa conduci o natiune care are 100 de feluri de branza? Noi ne intrebam astazi, cum putem sa administram o agricultura europeana care are 1.000 de feluri de branza”, astfel a rezumat in cateva cuvinte Robert Savy, presedintele Comitetului Regiunilor, dezbaterile aprinse care au avut loc la Salzburg, la Conferinta europeana pentru dezvoltare rurala. Cuvintele lui Savy au surprins problemele pe care responsabilii europeni si le pun atunci cand vine vorba de viitorul zonelor rurale de pe batranul continent: o diversitate semnificativa data de specificul local al regiunilor care formeaza Uniunea Europeana si o nevoie tot mai mare de proceduri unice, de unificare a fondurilor, care sa permita sprijinirea eficienta a localitatilor, regiunilor sau tarilor Uniunii.O mie de specialisti au fost prezenti la sfarsitul lunii trecute la Salzburg. Ministrii, functionari europeni, reprezentanti ai societatii civile, jurnalisti au luat in discutie, in plenul Conferintei sau in sectiunile dedicate dezbaterilor, strategia de dezvoltare rurala care va fi aplicata dupa anul 2006. Franz Fischler, membru al Comisiei Europene si responsabil pe probleme de agricultura, dezvoltare rurala si pescuit nu s-a sfiit sa spuna chiar in deschiderea conferintei ca dezvoltarea rurala europeana are nevoie de mai multe fonduri, dar si de reducerea birocratiei prin care banii ajung la beneficiari.De altfel, sobrul austriac Franz Fischler a fost un soi de maestru de ceremonii al reuniunii de la Salzburg. Comisarul european nu s-a dat in laturi, aflat impreuna cu jurnalistii intr-o vizita la o ferma finantata cu bani europeni, sa mulga oile, ba chiar sa se trezeasca stropit pe fata cu lapte de oaie. O postura inedita pentru personajul care taie si spanzura in agricultura UE.Viitorul se decide astazi. Aceasta a fost sintagma care s-a auzit de nenumarate ori la Salzburg in discursurile oficiale. Poate parea fals, dar nu este. Destul de putin obisnuit pentru romani, Uniunea Europeana chiar isi planifica din timp (cu cativa ani inainte) strategia, banii si felul in care vor fi cheltuiti. Prima conferinta pe teme rurale care a avut loc in anul 1996, in Irlanda, a trasat politicile pentru perioada 2000-2006. Ceea ce s-a discutat luna trecuta la Salzburg va fi aplicat in perioada 2007-2013. Trebuie spus ca in sanul Uniunii exista opinii si interese diferite. Plecand de la principii (au fost vii dezbateri legate de clarificarea conceptului de dezvoltare rurala si tangenta acestuia cu dezvoltarea agricola) si ajungand pana la strategiile legate de largirea Uniunii. Indiferent insa despre ce se discuta, in ultima instanta interesele se invart in jurul banilor. „Trebuie sa vorbim despre bani. La ora actuala, la nivel european si national, sunt distribuiti 17 miliarde de euro pe an pentru zonele noastre rurale. Este o „anvelopa financiara” considerabila, care permite aplicarea unor programe diverse, de la promovarea agriculturii biologice pana la actiuni de promovare a produselor de calitate si trecand prin ajutorul financiar acordat tinerilor fermieri. Problema pe care trebuie sa o lamurim la Salzburg este: putem sa alocam mai multi bani? Daca da, cu ce finalitate?”, spunea comisarul Franz Fischler in discursul sau de deschidere a conferintei.A dat Conferinta de la Salzburg raspunsuri la aceste intrebari? In mod direct, nu. Nu a fost facuta publica o cifra care va fi alocata pentru dezvoltarea rurala dupa anul 2006. Conferinta a oferit, oficial, numai o declaratie de intentie si ideea formarii unui fond unic pentru dezvoltare rurala. Politica agricola se invarte, in principal, in jurul unui concept precum unitatea din diversitate a Uniunii Europene (valabil, de altfel, pentru aproape toate programele, nu numai pentru zona rurala). Singurul lucru concret ce pare ca a primit acceptul cvasi unanim al participantilor a fost ideea ca politica de dezvoltare rurala va fi pusa in aplicare sub forma unui parteneriat intre organizatiile publice, private si societatea civila.”Noi trebuie sa asiguram o crestere sustinuta si durabila, trebuie sa avem parteneriate locale care sa scoata in evidenta punctele forte la nivel local si care sa ajute politica rurala sa fie la nivelul posibilitatilor oferite de conditiile locale. Aceste ambitii nu pot fi lasate pe ziua de maine. Viitorul incepe astazi”, a spus Franz Fischler.Desigur, situatia este diferita pentru Romania. tara noastra nu este decat candidata la aderarea la UE si este prea devreme sa vorbim despre fondurile comunitare care se vor putea absorbi incepand cu anul 2007. Mai intai de toate trebuie sa privim spre negocierile de aderare. Concret, unul dintre programele de succes din domeniul dezvoltarii rurale derulat in tarile Uniunii a fost programul Leader. Realizarile acestui program au fost citate de inaltii oficiali ai UE de-a lungul dezbaterilor de la Salzburg, iar dorinta derularii in continuare cu succes a programului a fost mentionata in declaratia finala a conferintei. Mai mult, oficialii europeni doresc extinderea finantarilor Leader incepand din mai 2004 si pentru cele zece tari nou-venite in UE, dar si pentru Romania si Bulgaria.