Uniunea Europeană joacă tare în inima Eurasiei. Kazahstanul este miza

Sursa: Dreamstime

Vizita programată a președintelui Qasym-Jomart Toqaev la Beijing săptămâna aceasta poate fi văzută ca un semn, potrivit căruia China beneficiază foarte mult de necesitatea Kazahstanului de a-și reduce atât legăturile politice cât și cele economice cu Rusia, mai ales în condiţiile în care o parte a lumii aplică sancțiuni Moscovei pentru invadarea Ucrainei în februarie 2022.

China câștigă teren

Privind statisticile comerțului exterior kazah pe anul trecut, în care s-a atins o valoare record de 134,4 miliarde de dolari, se înțelege şi mai mult ideea conform căreia China câștigă teren în cea mai mare economie a Asiei Centrale, o țară cunoscută pentru că este un mare exportator de petrol și metale (inclusiv uraniu), dar cu o clasă de mijloc în creștere, dornică de un nou consum, ceea ce face din ea și o piață atractivă. Iar dacă valoarea comerțului kazah-rus a fost de 26,1 miliarde USD, comerțul kazah-chinez este deja pe aproape, ajungând la 24,1 miliarde de dolari și cu tendință de creștere, scrie Diario de Noticias.

Țară fără ieșire la mare, dar a noua ca mărime din lume, și situat în inima Eurasiei, Kazahstanul are o valoare strategică enormă și nu întâmplător se vorbește despre un nou Mare Joc, o aluzie la războiul de influență din Asia Centrală între imperiile rus și britanic în cursul secolului XIX. În secolul al XXI, acest război de influență va fi purtat între Rusia și China, ambele având granițe extinse cu Kazahstanul.

A rezuma, însă, viitorul Kazahstanului de alegerea simplistă a trecerii din sfera rusă în sfera chineză însemană să nu cunoşti două caracteristici esențiale ale culturii politice a celor care guvernează la Astana: atașamentul față de independența națională, restabilită în 1991 după dispariţia URSS și dorința de a avea relații de prietenie cu lumea dincolo de imediata vecinătate. Trebuie subliniat faptul că în această privinţă Tokaev urmează linia predecesorului său, Nursultan Nazarbaev. Iar celebra diplomație multivectorală nu mai este ideea unui politician, ci este o adevărată politică de stat.

O șansă pentru Uniunea Europeană

Tocmai prin credința în continuitatea acestei diplomații multivectorale, Uniunea Europeană trebuie să vadă situația creată de războiul din Ucraina ca un motiv suplimentar pentru consolidarea relației cu Kazahstanul. Desigur, țara se abține să condamne Rusia la Naţiunile Unite, dar nu a ezitat să susțină integritatea teritorială a Ucrainei. Un echilibru dificil, justificat și de numărul mare de etnici ruși și ucraineni care sunt cetățeni kazahi, și care, asumându-și riscuri, caută înmulțirea aliaților, deși fără a ostiliza în mod inutil Rusia.

Dacă Rusia pierde teren economic (și va pierde și mai mult ca urmare a efortului kazah de a stopa reexporturile care vizează ocolirea sancțiunilor aplicate Rusiei) și China câștigă, UE este departe de a fi un partener ce poate fi exclus, mai ales dacă este privită ca un tot. În 2022, șase țări din UE s-au numărat printre cei 13 principali parteneri comerciali, cu accent pe Italia, pe locul 3, și pe Țările de Jos, pe locul 6. Dar este suficient să le fie adăugate acestora două Franța, Germania, România, Spania și valoarea, inclusiv exporturile și importurile, depășește în curând 32,5 miliarde de dolari. Acum, adăugați celelalte 21 de state membre, chiar și cele precum Portugalia, care au încă un drum lung de parcurs, pentru a înțelege că UE contează deja în acest nou Mare Joc – adică 40 de miliarde de dolari, o treime din comerțul exterior kazah.

De aceea, dacă este important de menționat că Tokaev se deplasează acum la Beijing după ce anul trecut l-a primit pe Xi Jinping la Astana în luna septembrie, în prima vizită în străinătate a președintelui chinez în perioada post-pandemie, nu trebuie să treacă neobservat faptul că președintele kazah i-a primit succesiv pe Charles Michel, președintele Consiliului European și pe Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și Securitate, apoi s-a dus la Bruxelles pentru a discuta cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Interesele SUA

UE este, de asemenea, cel mai mare investitor străin din așa-numita țară a stepelor, reprezentând jumătate din total. Iar Ţările de Jos se remarcă, chiar, ca principal investitor, înaintea Statelor Unite, o altă putere cu care Kazahstanul doreşte să materializeze ambiția diplomației multivectoriale.

Și încă o dată, economia este legată de geopolitică, altfel Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, nu ar fi vizitat Astana în luna martie a acestui an pentru a declara sprijinul pentru procesul de reforme al lui Tokaev (ca răspuns la protestele violente din stradă din ianuarie 2022) și, de asemenea, pentru integritatea teritorială a celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, respectiv Kazahstanul cu cei 2,7 milioane km2, 19,4 milioane de locuitori și un PIB de 163 miliarde de dolari (în 2033, rata creșterii economice ar trebui să fie de 3,5%). Blinken, cunoscând drumul de succes al țării în aceste trei decenii, a amintit și că investițiile americane au acumulat deja 50 de miliarde de dolari.

Un nou Mare Joc, aşadar, cu multe ţări implicate, întrucât Rusia, China și UE se alătură SUA și, poate fi întrezărită şi Japonia, al cărei modest loc 13 în clasamentul comerțului kazah nu este la nivelul celei de-a treia economii a lumii, motiv pentru care, în urmă cu câteva zile, într-o întâlnire cu Alibek Kuantyrov, ministrul economiei, Jun Yamada, ambasadorul la Astana, a vorbit despre dorința Tokyo de a aprofunda relația, suma de 1,9 miliarde de dolari din comerțul bilateral în 2022 însemnând o creștere de 71% față de 2021.