Uniunea Europeană pregăteşte ”o intervenţie de urgenţă şi o reformă structurală a pieţei energiei electrice”, a cărei funcţionare este foarte criticată de unele dintre statele membre ale UE pe fondul creşterii preţurilor, a anunţat, luni, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează AFP.

Controverse privind reforma pieței energiei

Reforma, cerută de multă vreme de Franţa, dar care este disputată de unele state membre, va fi pe agenda discuţiilor în cadrul reuniunii miniştrilor europeni ai Energiei din 9 septembrie, la Bruxelles.

”Creşterea preţurilor energiei electrice arată clar limitele funcţionării actuale a pieţei. Acesta a fost conceput într-un context foarte diferit”, a explicat preşedinta Comisiei Europene în cadrul unei conferinţe la Bled, Slovenia.

”De aceea elaborăm în prezent intervenţia de urgenţă şi reforma structurală a pieţei”, a mai spus von der Leyen, fără alte detalii.

Data de 9 septembrie a fost anunţată luni de ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Germania cere o convenție rapidă pe această temă

De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a cerut luni statelor membre să convină ”rapid” şi ”în mod coordonat” asupra unei reforme, deoarece actualul sistem ”nu poate fi descris ca funcţional dacă duce la preţuri atât de mari la energie electrică”.

Solicitările de schimbare a pieţei comune a energiei electrice cresc pe măsură ce, după şase luni de război din Ucraina, preţurile energiei au ajung la niveluri record, ridicând temeri cu privire la o explozie a costului vieţii în iarna viitoare.

Duminică, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut UE să ”separe preţul electricităţii de cel al gazului” pentru a ”opri această nebunie”. Potrivit acestuia, această separare va fi supusă negocierilor din 9 septembrie.

Anul trecut, într-o declaraţie comună publicată în octombrie 2021, nouă state membre, inclusiv Germania, s-au opus cu înverşunare oricărei reforme a pieţei energiei electrice, considerând că sistemul actual este eficient în ”ceea ce priveşte contribuţia la inovaţie” şi ”facilitarea tranziţiei” către energia verde.

Europa nu trebuie să cadă în aceeași capcană

Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luni că UE trebuie să evite înlocuirea dependenţei faţă de gazul şi petrolul rusesc cu dependenţa faţă de sursele de materii prime necesare bateriilor destinate dezvoltării energiilor regenerabile şi care în prezent provin în principal din China, relatează agenţia EFE.

”Trebuie să evităm căderea în aceeaşi dependenţă cum este cu petrolul şi gazul. Nu trebuie să substituim vechile dependenţe cu altele noi”, a indicat Ursula von der Leyen în intervenţia sa la Forumul Strategic care se desfăşoară în oraşul sloven Bled.

Ea a semnalat că ”tranziţia verde şi digitală” va creşte enorm nevoia de materii prime, precum litiul pentru baterii, siliciul pentru semiconductori şi aşa-numitele pământuri rare necesare componentelor maşinilor electrice şi turbinelor eoliene.

Aprovizionarea trebuie diversificată

Cererea pentru astfel de materii prime s-ar putea dubla până în anul 2030, a mai precizat preşedinta Comisiei Europene.

Astfel, în Europa cererea de baterii de litiu va creşte cu 40% pe an până în anul 2025, ceea ce, laudă Ursula von der Leyen, arată că tranziţia verde a UE avansează.

Dar ”vestea nu la fel de bună este că o ţară domină prelucrarea”, aceasta fiind China, a recunoscut preşedinta Comisiei Europene.

”Trebuie să ne asigurăm că accesul la aceste produse nu va fi folosit pentru a ne şantaja. Trebuie să diversificăm aprovizionarea şi să stabilim noi legături cu furnizori de încredere”, a concluzionat ea, anunţând totodată că va efectua curând o vizită în Canada, ţară ce are programe de extracţie a pământurilor rare.