Decizia a fost adoptată vineri de Consiliul UE, la nivel de ambasadori, şi a fost avizată luni de miniştrii de externe ai Celor 27, într-o reuniune la Bruxelles.

Activele bancare din UE ale companiilor sancţionate vor fi îngheţate, iar entităţile respective nu vor putea avea relaţii cu societăţi din Uniunea Europeană şi nici nu vor avea acces pe pieţele financiare europene.

Eembargoul a fost impus în 2011

ONU a impus un embargo asupra armelor în 2011, iar încălcarea sa poate duce la sancţiuni.

Libia se află în haos după înlăturarea, în 2011, a dictatorului libian Muammar Ghadafi şi a devenit un câmp de luptă pentru intermediarii unor forţe rivale. Embargoul are drept scop limitarea fluxului de arme şi echipament militar spre şi din Libia.

Potrivit unuia dintre diplomaţi, operaţiunea militară europeană IRINI a furnizat noi dovezi care justifică aceste sancţiuni.

În urmă cu două săptămâni, militarii europeni din misiunea IRINI au urcat la bordul unei nave care se îndrepta spre un port libian şi transporta combustibil pentru avioane, care cel mai probabil urma să fie utilizat „în scopuri militare”. Nava plecase din Emiratele Arabe Unite.

Șeful guvernului din Libia, dispus să părăsească guvernul

În acest context, amintim că șeful Guvernului de uniune naţională (GNA) din Libia, Fayez al-Sarraj, a anunţat miercuri că este dispus renunţe la funcţie înainte de sfârşitul lui octombrie pentru a ceda locul unui nou executiv rezultat din discuţiile inter-libiene menite să găsească o rezolvare politică a crizei din această ţară, scrie AFP.

Vă anunţ tuturor dorinţa mea sinceră de a-mi ceda funcţia unui viitoare puteri executive înainte de sfârşitul lui octombrie cel mai târziu”, a declarat Fayez al-Sarraj într-un scurt discurs la televiziune.

După căderea regimului Muammar Gaddafi în 2011, Libia s-a prăbuşit în haos politic şi două autorităţi îşi dispută puterea: GNA, cu sediul la Tripoli şi recunoscut de ONU, şi o putere reprezentată de mareşalul Khalifa Haftar, omul forte din estul şi o parte din sudul ţării.

În aprilie 2019, mareşalul Haftar a lansat o ofensivă asupra capitalei, dar după 14 luni de lupte sângeroase, trupele sale, în pofida susţinerii din partea Egiptului, Emiratelor Arabe Unite şi Rusiei, au suferit o înfrângere serioasă în faţa trupelor pro-GNA, ajutate militar de Turcia.