Obtinerea avizului de mediu pentru ridicarea unei constructii este pentru multi o pura formalitate. Dar atunci cand un investitor pune ochii pe un teren dintr-un parc sau dintr-o zona verde, avizul este esential. Fundatia Romania de Maine, care patroneaza Universitatea particulara Spiru Haret, nu a tinut cont de aceasta conditie si a investit peste 15 miliarde lei in realizarea proiectului tehnic, a studiilor de fezabilitate si a tuturor celorlalte acte necesare. Fundatia vrea sa amenajeze un complex studentesc propriu, nou, construit special cu destinatie de campus universitar: pe circa 6 ha ar urma sa fie desfasurate o universitate, in trei corpuri de cladire, un camin studentesc, un spital universitar, un centru de conferinte si un hotel pentru profesorii veniti din strainatate.
Profesorul universitar doctor docent Grigore Posea, vicepresedintele fundatiei, sustine ca finantarea este asigurata din surse externe si depaseste 200 milioane dolari. Inceperea lucrarilor a fost tergiversata timp de cinci ani. Constructiile urmau sa fie ridicate pe doua parcele, ambele in proprietatea municipalitatii, concesionate pe o perioada de 99 de ani; una dintre acestea este actualmente cuprinsa in Parcul Copiilor, din apropierea Palatului Copiilor, in spatele Parcului Tineretului.
Campusului ii lipseste doar avizul de mediu
Proiectul a aparut prima data pe masa Agentiei de Protectie a Mediului Bucuresti (APMB) in 1994 si a fost respins. Consilierul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriale, Nicolae Noica, profesor doctor arhitect Peter Derer, la acea data arhitect-sef al Capitalei, afirma: „Reprezentantii fundatiei, fara a tine cont de acel refuz, au continuat sa bage banii in proiectare si au inaintat demersurile administrative desi, din punct de vedere procedural, in cazul parcurilor, avizul mediului trebuie sa fie eliminatoriu. Au obtinut un certificat de urbanism in 1997, pe care, trebuie sa recunosc, l-am semnat fara sa am toate informatiile. Certificatul de urbanism nu este o autorizatie; prin el se ia in considerare o posibilitate care se verifica printr-un numar de avize. Atata vreme cat in regulamentul-cadru, aprobat de Consiliul Local in 1994, terenul respectiv este trecut parc, nu avem ce discuta”.
Cu Hotararea de consiliu nr. 199/1997 privind aprobarea planului urbanistic de detaliu in buzunar, fundatia si-a ingradit terenul si, dupa ce a incercat si a tot incercat sa obtina avizul Agentiei de Mediu pentru a incepe lucrarile, a declansat in acest an un razboi pe fata la diferite instante: la Departamentul Patrimoniului Imobiliar al Primariei, la Ministerul Mediului, in Senat, prin interpelari ale unor profesori de la Universitatea particulara Spiru Haret, la MLPAT. Raspunsul a venit de fiecare data prompt si a fost vehement: da, sa se construiasca un campus universitar, dar nu acolo.
In presa a fost lansat si un simbol al acestei dispute: un nuc uscat aflat in mijlocul terenului si care are o istorie controversata. Profesorul universitar Grigore Posea, vicepresedintele fundatiei, sustine ca nucul este de mult in aceasta stare si ca s-ar fi uscat din cauza solului care musteste de apa si care sufera „de o boala de mediu, ce se caracterizeaza prin inmlastiniri si paludism. Drenajele care ar fi facute la construirea complexului ar urma sa insanatoseasca zona”, adauga Grigore Posea.
In replica, inginerul Gabriel Dumitrascu, directorul APMB, sustine ca nucul era verde acum un an si a fost uscat intentionat de oamenii fundatiei, la fel cum au fost scosi din pamant sau taiati si niste arbusti care se aflau in jurul lui. Cat priveste starea pamantului, directorul APMB afirma ca nu este mlastionos, ci este inundat din cauza ca in ultimul an, sub pretextul studiilor geodezice pentru cladirile viitoarei universitati, au fost sparte tevile sistemului subteran ce asigura irigarea spatiului verde. „Zona este de interes public si va ramane asa. In curand, va fi anulata Hotararea nr. 199, terenul urmand a reveni in domeniul public”, adauga Gabriel Dumitrascu.
Constructiile iau cu asalt parcurile Bucurestiului
Agentia de Protectie a Mediului nu accepta, teoretic, investitii in obiective amplasate in zonele verzi (parcuri, gradini publice, aliniamente stradale, spatii verzi). Si asa, fara avizul ei, pe acestea apar chioscuri si baraci care, de la 2×2 metri initial se extind rapid la 25×25 metri, asa cum declara consilierul MLPAT. Amenzile ulterioare (cuprinse, potrivit directorului APMB, intre 30 si 75 milioane lei) sunt tardive si nu-i sperie prea mult pe contravenienti.
Asa se explica numarul mare de terase ad-hoc din marile parcuri (Herastrau, Tineretului, Titan etc.) si chiar complexurile de locuinte (unui promotor imobiliar ce a construit un minicartier de vile in Herastrau i s-a intocmit dosar penal). Tocmai de aceea, subliniaza reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului si MLPAT, fenomenul trebuie prevenit si trebuie acordate avize numai in cazuri exceptionale.
Exista totusi cazuri de compromis, intalnite mai ales in zona de nord a orasului, unde locuitorii sunt ceva mai norocosi decat cei din sud, fiind inconjurati de mai multa verdeata.
Un solicitant poate primi avizul de a construi pe o zona verde de aici daca viitoarele amplasamente nu depasesc 10% din suprafata totala (restul urmand a-l administra, amenaja si intretine corespunzator). In acest mod va proceda investitorul ce promoveaza proiectul Paradisul Verde, din apropierea Parcului Tei, unde vor fi construite 300 de case.
O alta solutie admisa este si amenajarea, la schimb, a unui alt teren: beneficiarul poate construi intr-un spatiu ce are ca destinatie o zona verde, dar amenajeaza in apropiere sau in alta parte un spatiu verde cel putin egal ca suprafata. Asa a procedat firma Mc Donald’s cand a construit un punct McDrive in Colentina, pe un teren neingrijit, pe care erau depozitate gunoaie de catre locuitorii zonei. In plus, a amenajat in apropiere, intre blocuri, un loc de joaca pentru copii.
Maidanurile rezultate din demolari, pe care erau prevazute in proiect zone verzi, sunt curatate si amenajate folosind acelasi procedeu. Proprietarii spalatoriei auto de la intersectia bd. Sebastian cu Ghencea au urmat aceasta cale; la fel si-au putut construi garaje 20 de locatari din sectorul 3, numai dupa ce s-au luptat ani de zile cu un munte de moloz.
Chinezii vor reamenaja Parcul Titan
Cat priveste reamenajarea Parcului Titan intr-un China Town, directorul APMB a tinut sa precizeze ca nu va fi un orasel propriu-zis, ci un parc chinezesc. „Cand primaria a solicitat parerea noastra, s-a cazut de acord cu o conditie: constructiile si aleile sa nu depaseasca 10% din suprafata parcului, iar restul de 90% sa devina un parc de elita. Pot fi realizate cascade de apa, debarcadere s.a.m.d., dar in aceasta faza nu se poate discuta de introducerea de plante si animale exotice, care ar putea crea probleme serioase de ecosistem. Proiectul nu a fost avizat, ci doar a fost stabilit un acord in urma unor discutii. Numai dupa ce totul va fi trecut pe hartie, punct cu punct, vom sti despre ce este vorba si el va primi sau nu votul nostru”, a precizat Gabriel Dumitrascu.
Potrivit datelor furnizate de APMB, in Capitala exista la aceasta data 16 parcuri mari, ale Primariei generale, ce se intind pe 575 ha, si alte 68 de parcuri mai mici, acum aflate in administrarea primariilor de sector. Majoritatea sunt insa lasate de izbeliste, numai 5% din totalul acestora fiind curate si amenajate corespunzator. Din pacate, asa cum declara directorul APMB, nu este luata in considerare fluctuatia vizitatorilor, ci nivelul de protocol al parcului: cele mai ingrijite sunt Parcul Cismigiu, de sub nasul edililor, Parcul Carol, unde se depun coroane la zile mari, si Parcul Herastrau, care este preferat de marile firme pentru organizarea diferitelor manifestatii publice (lansari de produse, serbari etc.).