Politehnica bucuresteana cea mai mare institutie de invatamant superior tehnic din tara cu 23.000 de studenti si 2.000 de cadre didactice, nu poate sa supravietuiasca numai cu banii alocati de la bugetul statului. Sumele repartizate abia acopera salariile profesorilor, iar pentru investitii nu au fost alocate fonduri nici anul trecut.In ultimii doi ani, Facultatea de Automatica si Calculatoare din Politehnica bucuresteana nu a primit nici un ban pentru investitii de la bugetul statului."Fa
Politehnica bucuresteana cea mai mare institutie de invatamant superior tehnic din tara cu 23.000 de studenti si 2.000 de cadre didactice, nu poate sa supravietuiasca numai cu banii alocati de la bugetul statului. Sumele repartizate abia acopera salariile profesorilor, iar pentru investitii nu au fost alocate fonduri nici anul trecut.
In ultimii doi ani, Facultatea de Automatica si Calculatoare din Politehnica bucuresteana nu a primit nici un ban pentru investitii de la bugetul statului.
„Fara contributia financiara sub-
stantiala oferita facultatii noastre de marile firme de calculatoare, activitatea didactica nu s-ar putea desfasura. Oricum, de la Ministerul Educatiei Nationale (MEN) nu am primit decat 40 la suta din minimul necesar functionarii normale a activitatii”, afirma prof. Nicolae Cupcea, decanul Facultatii de Automatica si Calculatoare. El este de parere ca repartizarea fondurilor de la bugetul statului nu ar trebui sa se faca uniform, ci in functie de performantele obtinute. De aceeasi parere este si rectorul Universitatii Politehnice Bucuresti, prof. Ioan Dumitrache, care crede ca toate facultatile trebuie urgent evaluate dupa criterii exigente si, in functie de punctajele obtinute, fiecareia sa-i fie repartizate fonduri de la buget.
Facultatea de Automatica si Calculatoare pregateste tineri specialisti care sunt racolati inca din timpul studentiei de cele mai importante firme in domeniu din tara si din strainatate. Potrivit decanului acestei facultati, numai la sediul firmei Microsoft din Seattle SUA lucreaza peste 200 de absolventi romani. Cu toate ca tinerii specialisti sunt foarte competitivi pe piata fortei de munca, in timpul studiilor ei sunt nevoiti sa se pregateasca in laboratoare cu tehnica depasita. „Este foarte greu sa produci specialisti in hardware si software cand nu ai in dotare decat calculatoare 286, care au devenit neperformante si pentru jocurile copiilor de zece ani”, a afirmat prof. Cupcea.
Sponsorii salveaza studentii
Daca statul nu poate sustine financiar invatamantul, conducerea facultatii s-a vazut nevoita sa ceara ajutorul agentilor economici. Inca de anul trecut au raspuns afirmativ solicitarilor mai multe firme recunoscute in acest domeniu: Cisco, IBM (echipamente si dotari de 66.000 de dolari), Microsoft si ICL (dotarea unui laborator si donatii de licente software), Hewlett Packard (au echipat complet un laborator cu tehnica de calcul in valoare de 100.000 de dolari) Sun si Romsys (amenajarea a doua laboratoare si donarea a sapte servere), Compaq si Oracle (echipamente hard si soft de peste 120.000 de dolari), Motorola (amenajarea unui centru de cercetare in valoare de 65.000 de dolari), Connex (donatie de noua calculatoare si un server) si Siemens (echipamente de 10.000 de dolari).
Nu toate institutiile de invatamant superior reusesc, insa, sa atraga sponsori. Universitatea de Marina din Constanta nu poate sa stranga banii necesari pentru efectuarea practicii obligatorii a studentilor din anii terminali. Prof. Dumitru Dinu, rectorul acestei institutii, s-a vazut pus in situatia de a trimite nava scoala Neptun intr-un voiaj de trei saptamani, cu destinatia Haifa (Israel), in cadrul practicii obligatorii a studentilor din anii terminali, riscand ca aceasta sa fie arestata in vreun port din strainatate. Pentru plata tuturor taxelor de stationare in porturile din strainatate, precum si pentru intretinerea navei si a echipajului format din 91 de studenti, institutiei ii trebuie cam 300.000 de dolari. In plus, alti 100 de studenti asteapta intoarcerea navei pentru a pleca si ei in practica obligatorie. „Anul trecut am reusit sa obtinem acesti bani de la MEN, dar acum trebuie sa ne descurcam cu mijloace financiare proprii transportam marfa pentru diferiti agenti economici, dar capacitatea cargoului este mica si banii pe care-i putem obtine sunt insuficienti. Noi dispunem de aproximativ 60 la suta din aceasta suma, dar, daca ii repartizam numai pentru acest voiaj, inseamna ca pana la sfarsitul anului ramanem fara nici un ban”, a spus rectorul Dumitru Dinu.
Alocatiile bugetare au scazut
Finantarea globala a universitatilor de stat se aplica, in tara noastra, de anul trecut. Prin acest sistem managerii institutiilor de invatamant superior de stat primesc mai putini bani de la buget, ceea ce le creeaza mari probleme in acoperirea cheltuielilor. Sumele distribuite universitatilor acopera doar plata salariilor profesorilor, utilitatilor si subventiile pentru caminele si cantinele studentesti. Totusi, managerii unor importante universitati de stat afirma ca acesta este singurul mod de a crea competitie in invatamantul superior romanesc. Pana in 1999 finantarea universitatilor de stat se facea pe baza statului de functiuni. Incepand cu anul precedent s-a trecut la finantarea globala a institutiilor de invatamant superior de stat, in care alocarea fondurilor banesti se face pe baza costului unitar net pe numar de „studenti echivalenti”. In acest an, bugetului educatiei i-au fost repartizati 4,532% din PIB (cel mai mare din 1990 incoace), ceea ce in cifre absolute inseamna 26.562,8 miliarde lei.
In concluzie, o universitate nu poate sa supravietuiasca numai cu bani de la bugetul statului. Managerii trebuie sa atraga fonduri pentru dezvoltare si sa doteze cu mijloace tehnice moderne institutiile pe care le conduc. Astfel, universitatile vor deveni mai atractive pentru studenti. Numai prin contractele incheiate cu partenerii economici interni si internationali ele vor beneficia de suficiente fonduri pentru a se putea dezvolta in continuare. Universitatile mici vor fi nevoite sa fuzioneze intre ele, pentru a putea folosi in comun baza materiala disponibila. In acelasi timp, va trebui sa apara meseria de manager de universitate calificat, iar studentii sa vina in sprijinul acestuia cu programe atractive. Devenind o adevarata piata de creiere, universitatile de stat le vor putea concura pe cele particulare si vor putea prospera.