Tendinta existenta de mai multi ani in tarile occidentale, de reducere accentuata a consumului de grasimi de origine animala – untul fiind unul dintre produsele vizate, se manifesta si in tara noastra.
„Daca adaugam faptul ca margarina este tartinabila la temperaturi scazute si contine grasimi de origine vegetala, piata untului pare iremediabil pierduta. Declinul productiei realizate de societatea noastra incepand din anul 1993, este, in cea mai mare parte, cauza acestui aspect, afirma Sever Gatina, director general la SC Somesana SA Satu Mare, firma cu o traditie de peste 60 de ani in prelucrarea laptelui. Intrarea pe piata untului a fost facuta din momentul infiintarii societatii in anul 1938. Actuala capacitate de productie in cazul untului este de patru tone/zi, dar folosita doar 25% din capacitate.
Societatea din Satu Mare produce unt de masa tip B cu 65% grasime, unt superior cu 80% grasime, unt de masa cu 74% grasime – sortiment ce se dovedeste cel mai potrivit consumului casnic, in principal pentru creme si prajituri – unt cu 82% grasime si unt extra cu 83% grasime. La consumatori ajung, in principal, primele trei sortimente mentionate, in pachete de 100 si 200 grame.
In perioada 1971-1989, productia s-a mentinut in permanenta peste 1.000 tone anual, cantitate din care, pana in 1980, jumatate se livra la export. De la 1.120 tone unt produse in anul 1990, Somesana a ajuns sa produca anul trecut doar 271 tone.
In masura in care conditiile sunt mai putin favorabile pentru valorificarea untului ca produs finit, acesta este utilizat ca materie prima pentru alte produse, in special inghetata si, in ultimii ani, pentru creme de unt cu un continut redus de grasime (35%), tartinabile la temperaturi frigorifice.
Societatile producatoare de unt au primit lovitura de gratie in februarie 1997, o data cu liberalizarea preturilor, moment in care acest aliment, alaturi de alte produse lactate, a ajuns un lux pentru marea masa a populatiei.
Incetarea subventionarii pretului produselor lactate prin sistemul de prime acordate de la bugetul statului pentru pretul de achizitie al materiei prime, respectiv liberalizarea pretului de achizitie al laptelui, a avut ca efect majorarea preturilor produselor lactate cu 100-200% intr-un interval de timp foarte scurt, cu implicatiile negative de rigoare asupra cererii.
Exista un mare decalaj intre cerere si oferta
Actuala productie de unt realizata in unitatile (aproximativ 30) de industrializare a laptelui din Romania este destinata aproape in totalitate consumului intern. Cea mai mare parte a productiei este destinata populatiei urbane, in mediul rural practicandu-se, in prezent, autoconsumul sau consumul de supravietuire, care are extindere si spre o parte a populatiei urbane.
Anual, consumul este de 1,25 kg unt/locuitor. Aceasta cantitate, la randul ei, se imparte in unt consumat ca atare (circa un kg/locuitor), diferenta (0,25 kg) fiind utilizata in diverse preparate de cofetarie si patiserie. Prin comparatie, Uniunea Europeana produce aproximativ 1.780 mii tone anual, Rusia 350 mii tone, Polonia 150 mii tone, Ucraina 300 mii tone. Aceste informatii ne-au fost puse la dispozitie de directorul general al SC Montana SA Neamt, Victor Paun, care considera ca in cea mai mare parte concurenta este exercitata din partea produselor importate, indeosebi margarina, care au castigat consumatorii prin calitatea lor, modul de prezentare si pretul competitiv. Pentru produsele alimentare romanesti, un mare „concurent ramane nivelul de trai si puterea redusa de cumparare a populatiei.
Actuala societate comerciala Montana SA a luat nastere din Intreprinderea de Industrializare a Laptelui Neamt, in anul 1968. Volumul anual al productiei de unt a ajuns de la 756 tone in 1989, la 220 tone anul trecut. Dificultatile in activitatea firmei sunt aceleasi pentru intregul sector de produse lactate din Romania: lipsa unei strategii nationale de sustinere si dezvoltare a sectorului agroalimentar, lipsa sprijinului concret al statului in asigurarea securitatii alimentare a populatiei, concretizat in masuri cum ar fi acordarea de subventii, garantarea de facilitati fiscale etc.
„Se intrevad doua cai posibile in viitor, apreciaza directorul general al SC Montana SA. „Una ar fi rezolvarea favorabila a problemelor enuntate anterior, prin care se poate relansa productia agroalimentara, cu efecte deosebit de favorabile si pentru ramuri si activitati complementare si cu ocuparea unei importante forte de munca. Cealalta cale inseamna neglijarea in continuare a problemelor sectorului agroalimentar si accentuarea prabusirii celui mai important domeniu al economiei romanesti, cu urmari tragice si de durata.
Spre deosebire de majoritatea unitatilor de profil, SC Covalact SA din Covasna se confrunta cu o situatie aparte: cererea de unt este mai mare decat oferta. Productia de 550 tone de la Covalact nu a fost in masura sa acopere cererea. Incepand cu a doua parte a lunii noiembrie 1998, oferta societatii din Covasna nu a reusit sa satisfaca decat in proportie de 50% cererea, iar in luna ianuarie a.c. doar 20-25%. Conducerea unitatii a cautat solutii, dar s-a lovit de aceeasi dificultate: lipsa materiei prime.
Petru Ponivesc, director marketing-strategie la SC Covalact, comenteaza: „Desigur, existenta acestui decalaj intre cerere si oferta in ceea ce ne priveste, poate da nastere unei intrebari: de ce nu importam? Consider ca importul nu rezolva problema producatorilor, ci a pietei, si aceasta doar pentru o perioada determinata de timp.”
Anul trecut, societatea a produs peste 550 de tone unt pe care l-a distribuit in totalitate in tara, cu toate ca avea si cereri la export, insa a constatat ca preturile oferite de clientul extern nu sunt stimulative.
Orasenii mananca
prea putin unt
Firma Parametru SRL a lansat pe piata Romaniei, in iulie 1997, untul superior Brenac la 200 g, cu un continut de grasime de 80%, ambalat in folie de aluminiu, produsul fiind obtinut la fabrica firmei din Braila. Un an mai tarziu, a lansat untul Prim la 200 g, cu un continut de grasime de 65%. Cota de piata a firmei Parametru SRL, calculata de departamentul marketing, pe baza datelor statistice ale CNS si a datelor de vanzare pe 1998, este de aproximativ 20% din volumul cantitativ al pietei.
„La populatia urbana din Romania se poate observa orientarea consumatorilor inspre produsele realizate din grasimi vegetale (margarina), care substituie in consum din ce in ce mai mult untul. Datele statistice detinute de noi indica, pentru anul 1998, un consum mediu lunar de unt de numai 50 g/persoana din mediul urban, in timp ce consumul mediu lunar de margarina pentru aceeasi perioada este de 240 g/persoana, aflam de la Serban Conaciu, director marketing.
Reorientarea consumatorilor de la produsele din grasimi animale catre cele din grasimi vegetale se datoreaza si pretului mai scazut al celor din urma si, nu in ultimul rand, si campaniilor publicitare de educare sustinute de producatorii si importatorii de margarina. Pe piata untului din Romania nu exista, la ora actuala, o concurenta reala, puterea de cumparare a consumatorului in continua scadere constituind cea mai importanta problema. Chiar daca nu are aceleasi proprietati gustative, margarina are avantajul incontestabil al pretului, fiind mai ieftina decat untul.
Untul depune armele in fata margarinei
4 februarie 1999, 12:00
Ultima modificare în 4 februarie 1999, 14:00
Tendinta existenta de mai multi ani in tarile occidentale, de reducere accentuata a consumului de grasimi de origine animala - untul fiind unul dintre produsele vizate, se manifesta si in tara noastra."Daca adaugam faptul ca margarina este tartinabila la temperaturi scazute si contine grasimi de origine vegetala, piata untului pare iremediabil pierduta. Declinul productiei realizate de societatea noastra incepand din anul 1993, este, in cea mai mare parte, cauza acestui aspect, afirma Sever Ga
Etichete: arhiva,
grasime,
tone
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook