Considerat adesea ca fiind unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, antreprenorul susţine cu toate acestea valorile cumpătării. Într-un documentar difuzat recent, el spune că moşteneşte simţul economic din provincia natală Smaland, din sudul Suediei.

'Dacă vă uitaţi la mine, nu cred că ceva din ceea ce port nu a fost cumpărat la un târg de vechituri', a declarat Kamprad în documentarul difuzat de postul TV4 la începutul lunii martie. El a mărturisit, de asemenea, că, în trecut, a preferat să zboare la clasa economic şi să conducă o Skoda veche. 'Aceasta înseamnă că vreau să încerc să dau un bun exemplu. Dacă vorbim despre un trai rentabil, trebuie să şi acţionăm, nu doar să vorbim despre aceasta', a adăugat el.

Fiul unor ţărani din Smaland, provincie săracă din sudul ţării, Ingvar Kamprad a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume printr-o simplă promisiune în care au crezut milioane de consumatori: ''O casă de vis la preţuri de vis'', scrie AFP.

De la Los Angeles până în Sydney, din Laponia şi până la Hong Kong, pretutindeni acest fenomen este primit cu braţele deschise, aşa cum a fost, de exemplu cazul în Coreea de Sud, unde deschiderea primului magazin Ikea, la sfârşitul anului 2014, a provocat blocaje masive de trafic în suburbiile din Seul.

Succesul global atins de acest gigant care oferă mobilă la pachet reprezintă un salt uriaş faţă de momentul când Kamprad a fondat compania.

Povestea Ikea – acronim compilat din I de la Ingvar, K de la Kamprad, E de la ferma familiei Elmtaryd şi A de la satul Agunnaryd, unde Kamprad a crescut – începe în 1943. Puţin interesat de studii, tânărul Ingvar a preferat să se lanseze în comerţ la vârsta de 17 ani, importând şi vânzând stilouri, rame foto, portofele, biciclete şi alte asemenea produse.

În 1947, oferă spre vânzare primele piese de mobilier fabricate de artizani locali, iar patru ani mai târziu publică primul său catalog, astăzi imprimat în 200 de milioane de exemplare. În 1956, un angajat a avut ideea de a demonta picioarele unei mese pentru a o putea pune în portbagaj.

Conceptul de mobilier la kit, mai uşor şi mai ieftin de stocat şi transportat, s-a dezvoltat până a devenit artă. În 1958, Kamprad a deschis primul magazin unde a expus acest tip de mobilier care se poate asambla. Cinci ani mai târziu a început o expansiune internaţională frenetică. Începând din anii 1970, a cucerit Elveţia, Australia, Canada, Franţa, SUA, Rusia după căderea Cortinei de Fier, Asia şi Orientul Mijlociu.

Banii curg, iar Kamprad, pionier al optimizării fiscale, părăseşte Suedia pentru Danemarca, în 1973, parţial din cauza îngrijorărilor legate de taxele mari, apoi se stabileşte în Elveţia în 1977. Averea sa personală a fost estimată anul trecut de revista de afaceri suedeză Veckans Affarer, la 610 miliarde de coroane (73 miliarde de dolari), dar nu a fost inclus pe ultima listă Forbes a celor mai bogaţi miliardari în dolari din lume.

Ikea este o reţea complexă de companii şi fundaţii afiliate. Structura opacă a grupului este o altă moştenire a calităţilor antreprenoriale ale lui Kamprad. Funcţiile executive, strategia, design-ul de produs rămân în Smaland. Dar, din punct de vedere juridic şi contabil, Ikea este împărţită între fundaţii şi companii în Olanda, Luxemburg, Elveţia şi Liechtenstein. Imperiul său are 150.000 de angajaţi în întreaga lume şi generează o cifră de afaceri de 30 de miliarde de euro.

De-a lungul vieţii sale, Kamprad a avut şi momente mai întunecate. El a vorbit deschis despre lupta lui cu alcoolul şi a exprimat public scuze, după o dezvăluire făcută în 1994 de un ziar, că în tinereţe a fost susţinător al mişcării fasciste suedeze. O scrisoare de scuze scrisă de mână adresată angajaţilor şi clienţilor a ajutat la restabilirea încrederii în el şi în companie.

După moartea în 2011 a soţiei sale, Margaretha, Kamprad, el a părăsit Elveţia şi s-a întors în Suedia.

S-a stabilit în micul oraş Almhult, nu departe de locul unde a crescut şi, de asemenea, de sediul Ikea, spunând că a fost foarte fericit şi mulţumit să fie din nou acasă, să se întâlnească cu vechi prieteni din copilărie, deşi unii dintre ei nu mai sunt. Autorităţile locale din Almhult au declarat că intenţionează să sărbătorească ziua de naştere a lui Kamprad servind tort în şcoli şi în casele de îngrijire medicală.

Antreprenorul are trei fii, care ocupă toţi diferite poziţii în sfera Ikea. Moştenirea imperiului Ikea a făcut obiectul unei lupte crâncene între fondator şi copiii săi, care i-au contestat drepturile asupra brandului şi un procent din vânzări, cerând ca între 20 şi 30 de miliarde coroane (2,1 – 3, 2 miliarde de euro) să meargă către fundaţia familială. Potrivit autorilor anchetei, sătul de război, Kamprad a cedat.

 

El a declarat în documentarul transmis de TV4 că este încrezător că s-a trecut la valoarea muncii împreună, 'pentru a dezvolta, şi nu a abandona, ideile noastre de bază'. Retras de câţiva ani, Kamprad urmăreşte totuşi îndeaproape succesul extraordinar al activităţii companiei sale.AGERPRES