Yngve Slyngstad, aflat pe lista celor mai puternici oameni din lumea financiară, conduce cel mai mare fond de investiţii din lume, care a plasat până acum 157 mil. dolari şi în România. Decizia lui de a investi într-o companie cântăreşte enorm.
De aproape un deceniu, Yngve Slyngstad (54 de ani) este directorul executiv al Norges Bank Investment Management, divizia de administrare a activelor Băncii Centrale Norvegiene. Instituţia pe care o conduce administrează şi fondul suveran Gouvernment Pension Fund Global (GPFG), care gestionează veniturile suplimentare obţinute din exploatările petroliere ale statului norvegian. Fondul a fost înfiinţat în 1990 de către Norvegia pentru a creşte valoarea banilor obţinuţi din exploatările petroliere ale statului şi a ajuns de departe cel mai mare fond de investiţii din lume.
Yngve Slyngstad a ocupat anul trecut locul 35 pe lista celor mai puternici oameni din industria financiară a lumii. Averea sa a fost estimată la 3 milioane de dolari de revista americană Forbes, care în 2014 l-a inclus chiar şi în topul celor mai puternici oameni din lume, pe poziţia 72, listă care l-a avut pe primul loc pe Vladimir Putin.
Decizia sa de a investi într-o companie sau alta transmite mesaje extrem de importante mediului de afaceri global. Recent, un raport elaborat de organizaţii non-guvernamentale a cerut fondului suveran să fie mai energic în promovarea agendei sale etice şi în influenţarea miilor de companii în care investeşte.
Spre exemplu, Slyngstad a anunţat în această primăvară că firmele la care fondul pe care îl conduce deţine acţiuni sunt responsabile pentru emisia a 90 până la 100 de milioane de tone de dioxid de carbon sau de două ori mai mult decât emite Norvegia într-un an. GPFG are plasamente în 1,3% din companiile listate la bursă în întreaga lume şi 2,3% din societăţile listate în Europa.
Wal-Mart, Boeing sau Lockheed Martin, printre altele, sunt excluse din portofoliul fondului pentru violarea „principiilor umanitare“, dar GPFG continuă să deţină acţiuni la bănci ruseşti sau companii petroliere, precum Gazprom, în ciuda sancţiunilor impuse de ţările vestice.
Activitatea fondului în România
Plasamentele GPFG sunt răspândite în 77 de ţări şi în peste 8.900 de companii. Investitorul a devenit activ în România în 2006, însă în ultimii doi ani şi-a crescut prezenţa exponenţial. Spre exemplu, fondul a cumpărat în 2015 titluri de valoare emise de statul român de 22 mil. dolari. Până acum, GPFG a alocat 60,8 mil. dolari plasamentelor în titluri de valoare emise de statul român. În plus, fondul are participaţii şi în principalele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. Suma totală investită de norvegieni în acţiunile a zece companii româneşti se ridică la 96,3 mil. dolari. Companiile la care statul norvegian este acţionar sunt Banca Transilvania, BRD-Group Societe Generale, MED Life, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz.
Unul dintre motivele pentru care norvegienii au decis să înfiinţeze acest fond de investiţii este bazat pe resursele petroliere limitate ale statului. Guvernul Norvegian estimează că, dacă păstrează ritmul actual de exploatare a resurselor sale petroliere, procesul va mai dura doar 60 de ani. Norvegia este unul dintre liderii explorării de petrol şi gaze offshore.
Banii fondului sunt investiţi în trei clase de active: 60% în acţiuni, 35% în active cu venituri fixe şi 5% în imobiliare.
Valoarea activelor fondului se ridică la 975 mld. dolari, ceea ce îl face cel mai mare fond suveran din lume.
Citiţi şi Marile puteri ale lumii sporesc averea cetăţenilor lor în România