În ciuda bugetului de austeritate, statul va fi şi anul acesta cel mai mare angajator. Peste 11.000 de posturi au fost propuse pentru deblocare de către ministere şi agenţii finanţate de la buget.
Se vorbeşte de un an dificil, de un buget de criză, de reducerea numărului de angajaţi. În ultimul timp, a crescut numărul firmelor care se închid, iar concedierile în masă au devenit ceva obişnuit. Numărul şomerilor din sectorul privat a depăşit 285.000 în ultima lună a lui 2008, reprezentând trei sferturi din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional.
Unde mai poţi găsi de lucru, atunci? În sistemul bugetar! Şi anul acesta, statul rămâne cel mai mare angajator, deşi una dintre primele măsuri adoptate de cabinetul Boc a fost aceea de a bloca posturile vacante din sistemul bugetar, printr-o ordonanţă de urgenţă. Însă, ordonatorii principali de credite pot cere anumite derogări.
2009 este anul angajărilor masive pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Instituţia a primit în plus de la buget bani pentru a putea plăti salariile a 6.200 de poliţişti care ar urma să fie angajaţi în acest an. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a afirmat că MAI va primi în plus în acest an 180 milioane lei, banii putând să fie folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor, în timp ce bugetul total al acestui minister este de 9,981 miliarde lei.
Şi ministrul sănătăţii, Ion Bazac, a anunţat deblocarea a 3.130 de posturi din sistemul sanitar. Din acestea, 1.500 sunt pentru medici specialişti, 1.500 pentru rezidenţi în ultimul an şi 130 pentru medici primari, asistente, îngrijitoare, infirmiere etc. Bazac a spus că în sistemul sanitar românesc sunt 24.000 de posturi vacante şi că în ţară sunt spitale în care lipsesc medicii specialişti.
La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că „trebuie să rezolvăm urgent problema celor 433 de posturi de judecători şi 344 de procurori, câte erau vacante în sistem în decembrie 2008“. Conform Consiliului Superior al Magistraturii, 159 de magistraţi s-au pensionat şi 15 au demisionat anul trecut. Iar în luna ianuarie au mai fost depuse alte 100 de cereri de pensionare. În cele din urmă, conform Ministerului Muncii care avizează aceste derogări, s-a solicitat deblocarea a 1.562 de posturi, din care numai 345 pentru judecători şi niciunul pentru procurori. Celelalte posturi sunt destinate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, personalului auxiliar de specialitate, iar 11 posturi revin celor ce îşi vor desfăşura activitatea în cadrul ministerului, pe proiecte finanţate din împrumuturi externe. De altfel, ministerul a anunţat concurs pentru ocuparea acestor 11 posturi vacante.
Iar lista continuă. Nou-înfiinţatul Minister al Turismului are prevăzut în grila de salarizare un total de 210 posturi (din care o parte, vacante), faţă de 112 cât a avut Agenţia Naţională pentru Turism. Fondul pentru salarii este de 13,6 milioane de lei. În aceeaşi situaţie se află şi Ministerul Tineretului şi Sportului, care, conform ordonanţei de înfiinţare, va avea un număr de maximum 381 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.
Indignare în mediul privat
Cine mai angajează? Şi Curtea de Conturi a postat pe site un anunţ privind un concurs pentru ocuparea unor posturi în cadrul instituţiei. Iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a avizat organizarea concursului pentru ocuparea posturilor unice şi a solicitat exceptarea de la suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante în anul 2009. La începutul anului 2009, în evidenţa agenţiei figurau ca vacante 140 de posturi, din care 27 în aparatul central şi 113 în centrele judeţene, din care 81 de posturi unice. În cadrul APIA, 5.400 de angajaţi se ocupă cu gestionarea fondurilor europene, iar salariul mediu brut este de 3.490 de lei.
„Proporţia nu e firească. Este exagerat să angajezi 6.000 de poliţişti şi doar 3.000 de medici. Nici nu cred că în România există 6.000 de comune, ca să revină fiecăreia câte un poliţist. Înţeleg că este nevoie de 3.000 de medici, fiindcă sunt zone unde nu există personal de specialitate. Într-un moment de criză financiară, se fac cheltuieli care nu se justifică“, este de părere Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR). Nicolescu le solicită celor de la Ministerul de Interne să prezinte o fundamentare, prin care să explice de ce ar fi nevoie de atâţia oameni, ce ar face aceştia în raport cu cei deja aflaţi la posturi şi să ofere cifre comparative din alte state membre ale UE.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), este tranşant: „Prostia cea mare este că statul a devenit cel mai mare angajator şi că plăteşte un salariu mediu mai mare decât în mediul privat. E o problemă de structură, de felul cum sunt alocate aceste posturi. După ce au fost pregătiţi să fie poliţişti, se duc şi stau la birouri. Sunt zeci de mii care stau în birouri şi noi avem nevoie de poliţişti pe stradă. Şi acest lucru se repetă şi în alte părţi, într-o formă sau alta“. Pogonaru susţine că, în schimb, în această perioadă, noi locuri de muncă în mediul privat apar foarte rar, într-un număr foarte mic şi în anumite situaţii conjuncturale, excepţionale.
«Prostia cea mare este că statul a devenit cel mai mare angajator şi că plăteşte un salariu mediu mai mare decât în mediul privat.»
Florin Pogonaru, preşedintele AOAR
6.200 de poliţişti urmează să fie angajaţi în cursul acestui an. MAI va primi anul acesta, în plus, de la buget, 180 milioane lei, banii putând să fie folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor
3.130 de posturi din sistemul sanitar au fost deblocate, urmând ca în curând să se organizeze concursuri pentru ocuparea acestora. Cele mai multe sunt destinate medicilor specialişti şi rezidenţilor în ultimul an
1.562 de posturi au fost solicitate de către Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru a obţine derogare de la prevederile ordonanţei care bloca posturile vacante din sistemul bugetar
«Este exagerat să angajezi 6.000 de poliţişti şi doar 3.000 de medici. Nu cred că în România există 6.000 de comune, ca să revină fiecăreia câte un poliţist.»
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNÎPMMR
UPDATE:
Pastrând o lungă tradiţie de a ne răspunde la câteva zile după publicarea articolului, Ministerul Administratiei şi Internelor ne-a transmis răspunsul la 9 zile lucrătoare de la data solicitării. Citeşte aici
UPDATE 2:
