Procesul de convergenţă a României către media Uniunii Europene se va întinde pe o perioadă considerabilă de timp, de circa 40 de ani, în condiţiile în care o rată anuală normală de creştere economică se va situa pe termen lung probabil în jur de 3-4%, se arată într-un raport al Moody's. Agenţia de rating Moody's apreciază că potenţialul de creştere economică a României pe termen lung este ridicat, în principal întrucât statul este în mod semnificativ mai sărac dec
Procesul de convergenţă a României către media Uniunii Europene se va întinde pe o perioadă considerabilă de timp, de circa 40 de ani, în condiţiile în care o rată anuală normală de creştere economică se va situa pe termen lung probabil în jur de 3-4%, se arată într-un raport al Moody’s.
Agenţia de rating Moody’s apreciază că potenţialul de creştere economică a României pe termen lung este ridicat, în principal întrucât statul este în mod semnificativ mai sărac decât majoritatea altor ţări din UE. „Combinaţia dintre mediul de afaceri echitabil, statutul de membru al Uniunii Europene, şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale, susţinută de fondurile europene, ar trebui să susţină niveluri de investiţii mai mari în timp, permiţând o creştere graduală a venitului real către media blocului comunitar. Cu toate acestea, acest trend va dura o perioadă considerabilă de timp, probabil circa 40 de ani”, se arată într-un raport Moody’s.
„Revenirea economiei României va fi graduală. Este puţin probabil ca ritmul de creştere economică să atingă nivelurile înregistrate înainte de criză pentru perioade sustenabile, în special dacă avansul economiei europene rămâne redus. O rată de creştere economică mai normală pe termen lung este probabil de 3-4% pe an, ţinând cont că există încă câteva obstacole pentu avansul rapid al PIB-ului României, în special agenda dificilă de reforme structurale şi nevoie de infrastructură. Totuşi, în acest ritm, venitul va converge la media UE într-o perioadă de timp relativ lungă”, se precizează în analiză.
Semnele care aratau nesustenabilitatea creşterii economice
Economia României a înregistrat, în perioada 2001-2008, o creştere economică reală medie de 6,2% pe an, în contextul în care populaţia a scăzut. Moody’s notează însă că indiciile privind nesustenabilitatea creşterii economice au devenit mai evidente în 2006 şi 2007, în contextul în care preţul activelor a crescut, deficitul de cont curent s-a majorat, iar creşterea creditării loacle s-a accelerat. Agenţia de rating anticipează că economia se va contracta cu 8,9% în acest an, dar că va înregistra un avans de 1,2% în 2010.
De asemenea, agenţia arată că vulnerabilitatea României la înrăutăţirea mediului economic mondial a crescut din cauza majorării împrumuturilor externe şi a cheltuielilor bugetare înaintea alegerilor din toamna anului trecut.
Sectorul privat stă mai bine în România decât în Bulgaria sau ţările baltice
Moody’s consideră că revenirea economiei pe creştere ar putea veni mai repede decât în alte state din regiune, precum Bulgaria sau ţările baltice, întrucât în România sectorul privat are un grad de îndatorare mai redus şi există un regim de curs de schimb flexibil, care domoleşte ajustarea balanţei comerciale.
Moody’s este singura mare agenţie de rating internaţională care acordă României calificativ cu recomandare de investiţii, după ce Fitch şi Standard & Poor’s au retrogradat România în toamna anului trecut la nivelul speculativ (junk).
UPDATE: Ilie Şerbănescu crede că „România nu va ajunge niciodată din urmă Occidentul”
Analistul economic Ilie Şerbănescu susţine că estimarea Moody’s este oarecum hazardată, atât din cauza perioadei foarte mari de timp avute în vedere, cât şi din cauza faptului că decizia privind evoluţia economică a României nu ne aparţine.
„Despre viitor se poate spune orice, mai ales dacă nu eşti atent la prezent. România nu va ajunge niciodată din urmă Ocicidentul. Pur şi simplu nu va reuşi”, a comentat pentru capital.ro reputatul analist.
„Totul este la dispoziţia capitalului străin”
Referitor la estimarea Moody’s privind o creştere medie anuală de 3-4 procente, Ilie Şerbănescu afirmă că este discutabilă şi cel puţin incertă pe o perioadă medie şi lungă. „Depinde ce conţine această creştere. Noi am avut o creştere economică chiar şi de 9%, dar iată nu a ţinut prea mult. Contează structura pe baza căreia are loc această creştere. România oricum nu poate face singură acest lucru pentru că decizia nu îi aparţine. Totul este la dispoziţia capitalului străin, cel care deţine proprietatea, mijloacele şi care imprimă direcţia de acţiune. Dacă acest capital poate decide asupra proprietăţii din sectoarele de forţă ale economiei româneşti, atunci noi nu avem nicio putere de decizie, ci suntem la mâna altora”, a mai spus Ilie Şerbănescu.
UPDATE 2: Liviu Voinea spune că „deocamdată, România nu recuperează, ci pierde”
O poziţie similară celei adoptate de către Ilie Şerbănescu o are şi Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată – GEA.
Liviu Voinea afirmă că o simplă analiză statistică nu este de natură să surprindă evoluţia economiei în structura sa. „Eu cred că analizele de genul acesta sunt extrem de riscante pentru că, practic, nu sunt altceva decât nişte simple date statistice. Oricum, nu asta înseamnă să recuperezi decalajul, să însumezi o simplă creştere statistică. Trebuie avută în vedere calitatea vieţii, trebuie să ţinem cont de indicatorii de convergenţă privind structura veniturilor sau a producţiei. Acum, de exemplu, scădem mai mult decât ei. Cu alte cuvinte, în 2009 România nu recuperează nimic, ci pierde”, a comentat pentru capital.ro Liviu Voinea.