Procesul de revenire a monedei europene în intervalul de variaţie 4,25 – 4,30 lei se accelerează pe zi ce trece. Astăzi, BNR a cotat euro la 4,2197 lei, cu peste patru bani peste valoarea zilei de ieri, ceea ce reprezintă o creştere de 1,1%.

Trendul de întărire al monedei euro a fost urmat de toate monedele forte (dolarul american, francul elveţian, lira sterlină şi yenul japonez), nu numai pe fondul slăbirii leului, dar şi din cauza faptului că acestea au înregistrat creşteri pe pieţele internaţionale.

Pe piaţa valutară interbancară, euro a sărit de pragul de 4,20 lei încă din primele ore. În fapt, deschiderea a fost între 4,1850-4,19 lei, iar după două ore de tranzacţionare s-a atins 4,22 lei, care a fost maximul zilei. La ora redactării materialului, moneda europeană se tranzacţiona în jurul valorii de 4,2150 lei.

UPDATE 1
Bogdan Baltazar: „Pragul maximal până la care euro se va duce ar putea fi 4,30 lei”

În istoricul evoluţiei euro de la începutul anului până acum se poate constata că s-a stabilizat în intervalul 4,25-4,30 lei încă din luna ianuarie.

După creşterile galopante din primele zile ale anului, pe 12 ianuarie a sărit de 4,25 lei. A staţionat în acest interval până la finele lunii martie. Chiar dacă în această perioadă de timp s-au constatat o serie de uşoare depăşiri ale pragului minim şi mai ales a celui maxim, cursul a avut o evoluţie stabilă. Tocmai acesta a fost şi obiectivul Băncii Naţionale, pentru care conta ca moneda naţională să fie una stabilă în raport cu euro.

După finele lunii martie, leul a intrat pe un trend de apreciere, iar cotaţia monedei europene a scăzut sub pragul minim al intervalului de variaţie, ajungând chiar până la 4,11 lei/euro. După această valoare, euro a început să revină la loc spre intervalul de stabilitate, urcând puternic de la o zi la alta.

Potrivit analistului Bogdan Baltazar, apropierea de pragul minim al intervalului de variaţie este evidentă, iar pragul maximal până la care euro se va duce ar putea fi 4,30 lei. Deşi schematic evoluţia cursului ar părea evidentă, Baltazar atage atenţia că nu ar trebui să se uite de faptul că leul are o volatilitate crescută. O dovadă în acest sens este chiar faptul că, fără motivaţii consistente, s-a întărit până la 4,11 lei/euro. În opinia sa, „nu există cauze savante pentru care leul s-a întărit recent. Probabil că nişte investitori au găsit o oportunitate în piaţă. Totul a fost bazat pe tendinţele din piaţă”.

UPDATE 2
Ilie Şerbănescu: „Nu se pot face proiecţii serioase pe o asemenea economie”

În opinia analistului Ilie Şerbănescu adevăratul test al cursului va fi după ce vor intra banii din împrumutul contractat de la FMI.

„Dacă băncile străine vor scoate banii din ţară, cel mai probabil cursul o să o ia în sus. Dacă vor rămâne în economie, atunci va fi altceva. Bine, la noi nu se poate vorbi despre o economie. Ceea ce există în România este o fantezie, un delir, pe baza căruia nu poţi face aprecieri. Nu există nicio bază solidă. Avem hypermarketuri fără fabrici, consum fără producţie, maşini fără şosele. Totul este în derivă şi se poate întâmpla orice. Cel mai bun exemplu este că în februarie am avut un deficit de 12 ori mai mic decât cu un an înainte. Aşa ceva nu se poate întâmpla într-o economie bine fundamentată. În asemenea context, nu se pot face proiecţii serioase”, a precizat Ilie Şerbănescu pentru Capital Online.

Dincolo de aceste aspecte, Şerbănescu a precizat că partea bună a momentului de criză constă în scăderea importurilor, care puneau presiune pe curs.

UPDATE 3
Emil Boc: „O parte din banii de la FMI se vor utiliza pentru stabilitatea cursului”

Intervievat în cadrul unei emisiuni a postului public Radio România Actualităţi, premierul Emil Boc a susţinut ideea stabilităţii cursului şi a implicării oricăror resurse pentru îndeplinirea pe termen lung a acestui obiectiv.

„Împrumutul luat de România are două componente. 13 miliarde de euro de la FMI merg la BNR pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării. Banii de la FMI nu ajung la Boc şi Pogea, ajung la domnul Isărescu, pentru asigurarea unui curs echilibrat leu-euro şi pentru deblocarea creditării. De la CE vin aproape 6 miliarde, care ajung în trezoreria statului, pentru finanţarea deficitului bugetar. Sperăm ca economia să nu ne pună în situaţia de a plăti salarii şi pensii din aceşti bani”, a fost declaraţia primului-ministru.

Premierul nu a precizat însă ce se va întâmpla pe termen lung, după ce banca centrală va fi folosit banii pentru stabilitatea cursului, iar împrumutul va ajunge la scadenţă.