Raportul pe justiţie privind România şi Bulgaria, întocmit de către Comisia Europeană şi a cărui prezentare a avut loc la Bruxelles, recomandă menţinerea monitorizării în continuare a României, dar nu pomeneşte nimic despre aplicarea clauzei de salvgardare. Printre punctele negative evidenţiate de către raportul Comisiei Europene sunt amintite blocarea anchetelor penale în Parlament şi tergiversarea cazurilor de corupţie la instanţe. Raportul include 16 recomandă
Raportul pe justiţie privind România şi Bulgaria, întocmit de către Comisia Europeană şi a cărui prezentare a avut loc la Bruxelles, recomandă menţinerea monitorizării în continuare a României, dar nu pomeneşte nimic despre aplicarea clauzei de salvgardare.
Printre punctele negative evidenţiate de către raportul Comisiei Europene sunt amintite blocarea anchetelor penale în Parlament şi tergiversarea cazurilor de corupţie la instanţe.
Raportul include 16 recomandări pentru România, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, printre care sunt amintite adoptarea cât mai repede cu putinţă a codurilor civil şi penal şi a celor de procedură civilă şi penală, precum şi intrarea lor în vigoare. De asemenea, Executivul european recomandă României adoptarea unor măsuri care să asigure o anchetare corectă şi egală pentru toţi parlamentarii care au fost miniştri.
O altă recomandare este cea privind accelerarea măsurilor de prevenire a corupţiei şi, nu în ultimul rând, consolidarea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu acţionează ca o adevărată Curte de Casaţie, însărcinată cu interpretarea legii, ci ca o jurisdicţie de gradul III. Acest lucru nu permite ICCJ să îşi joace rolul de Curte Supremă, acela de a asigura aplicarea uniformă a legii”, precizează raportul.
Codurile, între updatare şi adoptare
„România a făcut progrese în procesul de reformă prin adoptarea celor două coduri şi începerea procedurilor pentru adoptarea celor două coduri de procedură civilă şi penală”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Johanes Laitenberger, citat de Mediafax. Acesta a menţionat, de asemenea, în prezentarea raportului, parcursul pozitiv al activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţiei (DNA), precum şi rezultatele eficiente înregistrate de Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
„Totuşi, eforturile de reformă sunt în continuare fragmentate, iar procesul este politizat”, a spus Laitenberger. El a citit de asemenea fragmente din raport, menţionând faptul că cele două coduri au fost „updatate”, dar nu au au fost adoptate altele noi. Laitenberger a subliniat că „este nevoie de un consens deplin în spatele reformelor”.
„O constituţie ambiguă”
Raportul afirmă că România se luptă încă „pentru a depăşi moştenirea unei Constituţii uneori ambigue şi faptul că cele două coduri, Civil şi Penal, nu au fost complet revizuite, ci preluate din trecutul comunist”.
Comisia propune „continuarea cât mai devreme, de către organismele judiciare şi disciplinare, a cazurilor transmise de ANI referitor la averile nejustificate, incompatibilităţi şi conflicte de interese” şi „invită” România să facă o evaluare a impactului celor patru coduri, dar şi să realizeze o consultare publică eficientă pe tema celor două coduri de procedură civilă şi penală, a căror adoptare este cerută cât mai curând.
UPDATE:
Vsile Puşcaş: „Nu e cazul să fim automulţumiţi”
„Comisia Europeană nu a identificat motive care să necesite propunerea de măsuri de sancţionare a României. Totuşi, nu este cazul să fim automulţumiţi. Eforturile în acest domeniu trebuie continuate în primul rând în interesul cetăţeanului român. Guvernul are voinţa politică de a continua reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi este necesar ca acestei voinţe politice să i se asocieze Parlamentul şi partidele politice, toate autorităţile de la nivel central şi local”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, citat de Mediafax.
Puşcaş a afirmat, de asemenea, că pentru România este esenţial, în continuare, să se consolideze un sistem judiciar corect şi transparent şi, indiferent dacă ar exista sau nu MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r.), România are nevoie de progrese şi evoluţii pozitive în domeniu.
UPDATE 2:
Preşedintele CSM: „Raportul este în ansamblu pozitiv”
Reacţiile la raportul Comisiei Europene continuă să curgă, părerile fiind însă, uneori, de-a dreptul contradictorii. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, citat de Mediafax, susţine că raportul este în ansamblu pozitiv, concluzia generală fiind că „România a recâştigat impulsul reformelor”.
De asemenea, preşedintele CSM a arătat că raportul CE surprinde, în ciuda eforturilor instanţei supreme, ale CSM şi ale procurorului general în ceea ce priveşte practica neunitară, că aceasta „nu se poate realiza la un nivel ridicat în condiţiile unei legislaţii lipsite de coerenţă şi stabilitate, hăţişul legislativ constituind un risc real”.
Valeriu Stoica: „Un eşec”
Fostul ministru al Justiţiei din timpul mandatului lui Emil Constantinescu, Valeriu Stoica a declarat, la rândul său, că menţinerea monitorizării pe Justiţie este un eşec, menţionând că diferenţa de celeritate cu care Parlamentul a acţionat în cazul Ridzi faţă de cazurile Năstase, Tăriceanu şi Nemirschi este una dintre motivaţii.
Stoica a declarat pentru Mediafax că „nu este deloc îmbucurător” că raportul Comisiei Europene menţine monitorizarea României, dar că există şi elemente pozitive în document, cel mai important fiind adoptarea codurilor civil şi penal.
UPDATE 3:
Cătălin Predoiu: „Am obţinut unele progrese”
Una dintre cele mai aşteptate reacţii a fost cea a ministrului de resort, Cătălin Predoiu. Acesta a criticat, voalat, unele concluzii ale raportului, afirmînd că se pot desprinde patru concluzii principale din documentul prezentat astăzi de către Comisia Europeană.
„Cred ca în urma raportului se pot desprinde patru concluzii principale”, a declarat Predoiu în cadrul unei conferinţe de presă. Acestea sunt:
– guvernul şi ministerul public au reuşit să obţină progrese, eliminând perspectiva clauzei de salvgardare;
– pentru succesul reformelor este nevoie de o voinţă politică mai clar exprimată;
– sectorul judiciar să nu fie politizat;
– este nevoie de un consens între toţi actorii pentru a permite sistemului să funcţioneze independent.
DETALII:
Descarcă raportul integral în limba română.
Citeşte şi Laitenberger: „Raportul nu pomeneşte nimic de Spaţiul Schengen pentru a nu crea confuzie”.
Ştire în curs de actualizare.