Liderul PSD Mircea Geoană a anunţat după şedinţa de azi a coaliţiei, că PSD şi PDL au convenit asupra unui pachet de 32 de măsuri anticriză, care vor intra în vigoare de la 1 septembrie. Cele două partide îşi asumă fiecare paternitatea ideilor, acuzându-se reciproc pentru blocarea unora dintre proiectele care nu au intrat pe planul convenit în final. Patronatele şi analiştii nu cred în fundamentarea şi eficienţa celor 32 de idei anticriză.

Mircea Geoană a precizat că, din cele 32 de măsuri anticriză convenite la nivelul conducerii coaliţiei şi care urmează să intre în vigoare efectiv începând cu 1 septembrie, 20 au figurat în planul anticriză al PSD, avansat public acum o lună şi jumătate, 13 au aparţinut PDL, iar câteva au fost comune.

Liderul PSD a precizat că 15 măsuri privesc stimularea economică, nouă se referă la creşterea veniturilor bugetare, şase au în vedere raţionalizarea cheltuielilor bugetare, iar două vizează creşterea lichidităţii monetare în sectorul bancar.

Veto PSD, veto PDL

Geoană a precizat că măsura propusă de PSD privind construirea a 50.000 de locuinţe sociale total echipate pentru tinerii cu venituri modeste nu a fost agreată la nivelul conducerii coaliţiei, el precizând că PSD nu va renunţa la această măsură, ci îşi va rezerva dreptul de a uza de pârghia parlamentară pentru a o implementa.

Liderul PSD a precizat că PDL „nu a avut înţelepciunea necesară” să accepte această măsură a PSD. Geoană a subliniat că, pe de altă parte, PSD nu a fost de acord cu propunerea PDL privind eliminarea contractului colectiv de muncă.

UPDATE:
Cele mai importante măsuri

– scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, având în vedere susţinerea acestora pentru plata datoriilor şi pentru investiţii;
– susţinerea producţiei pentru export, prin garanţii şi contragaranţii;
– credit fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor;
– scutirea de impozit a profitului reinvestit în economia reală;
– folosirea clauzelor de contract pe comerţul de tip off-set pentru realizarea de investiţii, în special pentru zona industriei agro-alimentare;
– instituirea unui plafon până la care tinerii cu venituri modeste vor avea o scutire de impozite, menţionând că subiectul are nevoie de rafinare la nivelul grupului comun de lucru;
– utilizarea instrumentelor şi scrisorilor bancare ca şi garanţie de bună execuţie pentru societăţile în domeniul construcţiilor;
– studierea posibilităţilor de creare a unui fond de investiţii inclusiv prin includerea participaţiilor statului prin care se asigură finanţare de proiecte de importanţă naţională;
– dezvoltarea unui proiect naţional de investiţii de mediu şi irigaţii, inclusiv electrificare şi dezvoltarea rurală, şi contiunuarea programului de tip 322 din fonduri europene (pentru renovarea şi dezvoltarea satelor -n.r).
– extinderea programului Rabla pentru tractoare şi alte utilaje agricole începând cu 1 ianuarie 2010;
– extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009; majorarea capitalului social al fondului de garantare a creditului rural;
– modificarea Legii investiţiilor prin scăderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investiţii directe de la 50 de milioane de euro la 10 milioane de euro.

UPDATE 2:
Videanu: „PSD a ieşit cu un pachet anticriză insuficient fundamentat”

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a respins afirmaţia anterioară a preşedintelui PSD, Mircea Geoană, potrivit căreia 85% din măsurile anti-criză ale PDL sunt de la PSD, spunând că această idee este „eronată” şi că social-democraţii au ieşit cu „un pachet insuficient fundamentat”.

Adriean Videanu a prezentat propunerile anticriză stabilite în şedinţa coaliţiei de guvernare, precizând că au mai rămas câteva măsuri de discutat şi că săptămâna viitoare va avea loc discuţia finală şi cu calendarul de implementare pe fiecare măsură în parte.

Întrebat cum comentează declaraţia lui Mircea Geoană, potrivit căreia 85% din măsurile PDL sunt luate de la PSD, Videanu a răspuns: „Eronat. Vedeţi cum se contrazice: «Nu vreau paternitate, dar 80% sunt ale noastre». E mai puţin important. Dacă domnul Geoană ar fi dorit cu adevărat acest lucru, nu ieşea cu acel pachet insuficient fundamentat din punctul meu de vedere – de 24 de măsuri din care au rămas puţine”.

UPDATE 3:
Patronate cred că măsurile sunt fără efect economic

Reprezentanţii patronatelor cred că măsurile anticriză anunţate de coaliţia PDL-PSD vor fi implementate la începutul anului viitor şi consideră că, cel mai probabil, nu vor avea efectul scontat asupra economiei întrucât nu conţin soluţii de rezolvare reală a problemelor.

„Sunt foarte bune ca declaraţie, dar niciuna dintre aceste măsuri nu are un document prin care să fie aplicată. Pentru a se putea aplica trebuie întocmite hotărârile de guvern, ordonanţe de urgenţă şi apoi probabil că trebuie şi norme, care vor fi aprobate în 30-60 de zile, astfel că vor fi gata după luna octombrie. O măsură nu poţi să o adopţi în octombrie şi tot atunci să se şi aplice. Mediul de afaceri nu poate reacţiona atât de repede”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florea Pârvu, afirmă că măsurile anunţate nu fac decât să prelungească situaţia economică precară. „Măsurile sunt paleative, nu au impact direct asupra economiei. E ca şi cum la o casă, în loc să te apuci să o consolidezi, dai doar cu un var, iar după puţin timp varul se ridică de pe tencuială. Nu sunt măsuri de structură, ci doar lungesc agonia care îşi va spune cuvântul după alegeri”, a spus Pârvu.

UPDATE 4:
Analiştii: măsurile anticriză sunt prea vagi şi prea puţin fundamentate

Propunerile de măsuri anticriză convenite de coaliţia aflată la guvernare sunt prea vagi, fără cuantificarea eforturilor bugetare şi a efectelor fiecărei acţiuni, iar impactul asupra economiei ar putea fi relativ redus, apreciază analiştii.

„Formularea măsurilor este prea vagă pentru a permite o evaluare a acestora, însă, la prima vedere, este probabil să aibă un impact relativ redus în economie pe termen mediu, fiindcă, în general, nu sunt orientate către problemele structurale ale economiei româneşti”, a declarat Nicolaie Chidesciuc, senior economist ING Bank România.

La rândul său, economistul şef al BCR, Lucian Anghel, susţine că este nevoie de o detaliere care să arate submăsurile specifice, în ce interval de timp vor fi implementate, ce efort bugetar implică şi ce beneficii aduc, precum şi responsabilii pentru implementarea fiecăreia în parte.

Anghel apreciază propunerile privind investiţiile în agricultură, respectiv mediu şi irigaţii, dar se teme că la următoarea rectificare bugetară Ministerul Agriculturii va fi din nou printre instituţiile cu cele mai mari reduceri de sume alocate. „Interesantă este şi prpunerea privind creditul fiscal pentru renovarea şi modernizarea locuinţelor şi clădirilor, care, aplicată corect, ar putea stimula piaţa construcţiilor, a materialelor de construcţii. Rămâne de văzut cum şi când se va aplica”, a mai spus economistul şef al BCR.

SURSA: Mediafax

DETALII:
Citeşte şi Lista celor 32 de măsuri anticriză.

DEZBATERE:
Cum comentezi noul plan anticriză al guvernului? Ți se par bune ideile? Crezi că sunt aplicabile măsurile?