Cursul de referinţă anunţat luni de BNR a scăzut, pentru a cincea şedinţă consecutiv, la 4,1953 lei/euro, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni, aprecierea leului fiind interpretată de dealeri ca o posibilă intervenţie indirectă a băncii centrale, analiştii susţinând că este efectul banilor de la FMI . Un curs de schimb inferior celui publicat luni a fost afişat de banca centrală la 1 iulie, când euro a fost cotat la 4,1892 lei/euro.Rata de schimb anun
Cursul de referinţă anunţat luni de BNR a scăzut, pentru a cincea şedinţă consecutiv, la 4,1953 lei/euro, şi a atins cel mai redus nivel din ultimele trei luni, aprecierea leului fiind interpretată de dealeri ca o posibilă intervenţie indirectă a băncii centrale, analiştii susţinând că este efectul banilor de la FMI .
Un curs de schimb inferior celui publicat luni a fost afişat de banca centrală la 1 iulie, când euro a fost cotat la 4,1892 lei/euro.Rata de schimb anunţată luni este cu 0,93 bani mai redusă decât cursul publicat vineri de BNR, de 4,2046 lei/euro.
Pe de altă parte, leul s-a depreciat foarte uşor în raport cu dolarul, cursul de referinţă avansând cu 0,37 bani, la 2,8662 lei/dolar, după ce vineri a fost de 2,8625 lei/dolar.
Anaşiştii economici susţin că întărirea leului reprezintă efectul direct al intrării în piaţă a celei de a doua tranşe de la FMI.
Cristian Sima: În două săptămâni o să avem un curs de 4,3 lei/euro
Întărirea leului este conjuncturală şi ţine mai degrabă de faptul că Ministerul de Finanţe are nevoie urgentă de bani, respectiv lei, susţine analistul financiar Cristian Sima.
„Nevoia de bani a Ministerului de Finanţe pentru plata pensiilor şi a salariilor, coroborată cu intrarea tranţei a doua de la FMI a dus la întărirea leului. Oricum, este o fericire pe tremen scurt, pentru că în maxim două săptămâni cursul va ajunge la 4,3 lei/euro”, a declarat pentru capital.ro Cristian Sima.
Ionuţ Dumitru: Se simte efectul banilor de la FMI
Una dintre principalele explicaţii pentru întărirea monedei naţionale o reprezintă intrarea celei de a II-a tranşe a împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional, susţine economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. De asemenea, nu trebuie omis randamentul ridicat pe care îl aduc investiţiile în leul, mai spune Ionuţ Dumitru.
„În primul rând este vorba despre intrarea banilor de la FMI. Apoi, leul are încă un diferenţial de dobândă foarte mare ceea ce îl face foarte atractiv pentru investitori. Totuşi, noi ne menţinem estimările anterioare, respectiv un curs de 4,2 lei/euro la sfârşitul lui septembrie şi de 4,15 lei/euro în decembrie, a comentat pentru capital.ro Ionuţ Dumitru.
UPDATE: Circul politic ar putea deprecia leul
Leul este în continuare vulnerabil la presiuni şi s-ar putea deprecia în cazul în care situaţia economică şi politică s-ar deteriora „dramatic” în următoarele luni, se arată într-un raport al analiştilor Economist Intelligence Unit (EIU).
Moneda naţională s-a depreciat până la un minim istoric de 3,4 lei/dolar şi 4,3 lei/euro în luna februarie, dar s-a apreciat după ce autorităţile române au anunţat, luna următoare, că vor încheia un acord de finanţare cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă de aproape 20 miliarde de euro. Leul s-a apreciat ulterior atât faţă de dolar, cât şi comparativ cu moneda unică europeană, ajungând la finele lunii august la parităţi de schimb de 2,96 dolari/leu şi, respectiv 4,22 lei/euro.
„Este posibil ca leul să fie supraevaluat”
„Totuşi, pe bază estimărilor privind ratele de echilibru, este posibil ca leul să fie în continuare în mod semnificativ supraevaluat. Posibilele probleme privind competitivitatea României sunt formate din faptul că alte monede din regiune s-au depreciat în ultimul an. Leul ar putea fi încă vulnerabil la presiuni în sensul deprecierii, în cazul în care situaţia economică şi politică s-ar deteriora dramatic în următoarele luni”, se arată în raportul EIU, preluat de Mediafax.
Documentul arată că posibilitatea unui conflict în interiorul Guvernului este „mare”, având în vedere posibila diferenţă dintre PDL şi PSD în privinţa politicii economice şi a reformei judiciare.