Indicele imobiliar elaborat de Institutul Naţionat de Statistică (INS) aduce cumpărătorii de locuinţe, care sperau la scăderi spectaculoase de preţ, cu picioarele pe pâmânt. Noul indice evidenţiază pentru primul trimestru din acest an o scădere de 3,9% a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale la nivel naţional, în comparaţie cu media întregului an 2009.
„Chiar dacă e mai neobişnuit, se poate compara un trimestru cu un an întreg. Se practică şi în alte ţări. Nu dădeam drumul la informaţii pe piaţă dacă nu erau documentate profesionist. Oricum nu au fost prea multe tranzacţii anul trecut. Din baza de calcul au fost eliminate tranzacţiile false“, a declarat Vergil Voineagu, preşedintele INS.
Scăderea este infimă faţă de cea anunţată de indicele imobiliare.ro, singurul care a publicat până acum o evoluţie la nivel naţional, şi care arăta pentru primul trimestru din acest an o scădere de 8,5%. Indicatorul publicat de portalul de anunţuri evidenţia un preţ mediu pe metru pătrat la nivel naţional de 1.211 euro, pentru primul trimestru din 2010, faţă de 1.323 euro/mp cât era în aceeaşi perioadă din 2009.
„Matematic indicele INS este corect, dar diferenţele între pieţele locale din România sunt foarte mari şi nu pot fi surpinse într-un indice global nişte evoluţii clare. Cred că scăderea a fost mai mare de atât şi continui să spun că până la sfârşitul anului scăderile vor fi mai mari de 20%. Totodată, complexitatea formularelor pe care trebuie să le completeze notarii împreună cu vânzătorii afectează calitatea informaţiei transmise către INS“, a declarat pentru capital.ro Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.
Potrivit indicelui INS, la apartamente preţurile au scăzut cu 3,8% în trimestrul întâi din 2010, faţă de anul 2009, în timp ce la case scăderea a fost de 4,3%, la nivel naţional.
Antonio Zărnescu, general manager al Adviser Management Solutions, consideră că scăderea rezultată este mică, pentru că se compară lucruri diferite. Dacă la începutul anului trecut mai exista un număr consistent de tranzacţii, acum nu se mai vând decât locuinţele bune, spune acesta.
„Radiografia vânzărilor de anul trecut nu se mai potriveşte cu cea de anul acesta. În plus, în calcularea mediei sunt incluse preţurile locuinţelor tranzacţionate în marile oraşe, care sunt mai mari, şi cele din oraşele mici, unde şi tranzacţiile sunt mai puţine“, a menţionat Zărnescu.
Scădere de 5,7% în Bucureşti
Şi la nivelul Bucureştiului, discrepanţa dintre indicele oficial şi cel publicat de compania de consultanţă imobiliară Colliers International este la fel de mare.
BREI-V, indicele care urmăreşte evoluţia preţurilor la apartamentele vechi din Bucureşti, indica o scădere de 10% de la trimestru la trimestru, în timp ce indicatorul INS arată o scădere de doar 5,7%. Potrivit indicatorului Colliers, preţul apartamentelor vechi din Bucureşti au scăzut de la 1.250 euro/mp, cât era în primul trimestru din 2009, la 1.100 euro/mp, în aceeaşi perioadă din acest an.
„Diferenţa dintre indicele oficial şi cel pe care îl facem noi este dată şi din faptul că BREI se bazează pe preţul cerut de vânzător, care în ultima perioadă suferă marje de negociere de 10-15%. Pe de altă parte datele de la notari nu sunt întotdeauna corecte, pentru că sunt persoane care nu declară valoarea reală a tranzacţiei. Bineînţeles că este şi o diferenţă în metodologia utilizată“, a explicat Ştefania Baldovinescu, manager consulting division în cadrul Colliers.
Potrivit indicelui INS, preţul clădirilor individuale din mediul urban a cunoscut o scădere de 4,33%, iar cel al imobilelor din mediul rural cu 4,26%.
„Indicele este binevenit şi e şi mai uşor să fii transparent acum, pentru că nu se mai fac speculaţii şi datele sunt mai limpezi“, a conchis Zărnescu.
În vederea stabilirii căt mai exact a caracteristicilor care influenţează preţul tranzacţiei, INS a solicitat şi informaţii cu privire la locaţia imobilului, anul construirii, tipul clădirii, suprafaţa utilă şi construită, nivelul la care se află locuinţa (în cazul apartamentelor), suprafaţa terenului şi garaj (pentru case). Totodată au fost colectate date şi despre tipul locuinţei, gradul de confort, încălzire, tipul de finisaj, starea de întreţinere a locuinţei, materialele de construcţie şi amplasarea imobilului.
