Raportul integral poate fi descărcat de aici
Rapoartele intermediare privind reforma din justiţie privind România şi Bulgaria au fost date astăzi publicităţii.
Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, aceste concluzii intermediare nu vor atrage sancţiuni, întrucât se aşteaptă raportul final, ce va fi publicat în luna iunie. Raportul de astăzi este unul tehnic.
Ce spune raportul de astăzi?
Raportul menţionează că ritmul progreselor nu a fost menţinut şi sugerează ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a proiectului existent de Cod civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate. Intenţiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să îşi asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiţie sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte. În plus, sunt aşteptate în continuare îmbunătăţiri în domenii care privesc: accesul la jurisprudenţă şi unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraţilor, resursele umane şi gestionarea sistemului judiciar.
Agenţia Naţională de Integritate şi-a constituit un istoric operaţional de cazuri, care trebuie menţinut. ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să îşi extindă anchetele fără interferenţe exterioare şi beneficiind de cooperarea deplină a altor autorităţi de stat.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Pe de altă parte, anchetarea anumitor cazuri de corupţie la nivel înalt este în continuare blocată de Parlamentul român. În plus, stabilitatea cadrului anticorupţie din România a întâmpinat mai multe dificultăţi majore, prin iniţiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-şefi şi prin încercările repetate ale acestuia de modificare a Codul de procedură penală, în scopul de a restrânge în mod grav competenţele organelor de urmările penală.
Care sunt următoarele etape?
Este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra – prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt – că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient.
Următoarea evaluare a progreselor care va fi efectuată de Comisie în vara anului 2009 va arăta măsura în care România a fost capabilă să remedieze deficienţele din cadrul reformei sistemului judiciar şi să obţină rezultate convingătoare şi concrete în lupta împotriva corupţiei.
România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil şi care să funcţioneze autonom, capabil să încerce să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept.
Care sunt cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România?
În cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referinţă:
1. Asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.
2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.
3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.
Raportul integral poate fi descărcat de aici
