Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Lidiei Bărbulescu începând cu data vacantării postului, până la ocuparea acesteia, prin numire, dar nu mai mult de şase luni.
Locul de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devenise vacant după ce şeful statului a semnat decizia de pensionare a lui Nicolae Popa.
Decretul semnat de preşedintele Traian Băsescu pentru eliberarea lui Nicolae Popa din funcţiile de judecător şi de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin pensionare a fost publicat în Monitorul Oficial şi a lăsat fără şef instanţa supremă.
Nicolae Popa a depus o cerere de constatare a încetării calităţii de preşedinte al instanţei supreme, solicitand Consiliului Superior al Magistraturii să fie eliberat şi din funcţia de magistrat, deoarece în data de 1 septembrie a implinit vârsta de 70 de ani, vârstă care reprezintă limita maximă de ocupare a funcţiei.
Judecătorii ÎCCJ au 30 zile să-şi depună candidatura
După vacantarea postului, în termen de 30 de zile, magistraţii Înaltei Curţi care îndeplinesc condiţiile pentru ocuparea acestei funcţii îşi pot depune candidaturile. Preşedintele ÎCCJ este numit de şeful statului, la propunerea CSM, dintre judecătorii instranţei supreme care au activat la Înalta Curte cel puţin doi ani, potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În momentul depunerii cererii de eliberare din funcţie, Nicolae Popa a propus-o pe Lidia Barbulescu, vicepresedinte ÎCCJ, pentru interimatul conducerii ÎCCJ. CSM a ţinut cont de recomandarea fostui preşedinte şi a desemnat-o pe Lidia Bărbulescu noul şef al instanţei supreme pentru moment.
Implicaţii politice ale numirii şefului ÎCCJ
Implicaţiile pensionării şefului Înaltei Curţi sunt foarte mari, mai ales că vacantarea postului a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidenţiale. În primul rând, numirea unui nou preşedinte al ÎCCJ reprezintă o problemă întrucât trei sferturi dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, după cum a spus noul preşedinte al Înaltei Curţi, Lidia Bărbulescu.
În plus, funcţia de preşedinte al ÎCCJ este foarte important în perspectiva alegerii noului preşedinte al ţării. Aceasta pentru că tragerea la sorţi a magistraţilor care urmează să facă parte din componenţa Biroului Electoral Central este realizată de preşedintele ÎCCJ sau de interimar.
Popa, venituri de 123.000 euro
Nicolae Popa a obţinut venituri de la Înalta Curte şi din drepturi de autor de 455.482 lei (aproximativ 123.000 euro), acestora adăugându-se o pensie de 92.556 lei (adică 25.132 euro). Fostul preşedinte al ÎCCJ este posesorul a două terenuri în judeţul Ilfov, a unei case în Bucureşti şi a unei case de vacanţă la Vama Veche. Popa mai are şi două maşini (cumpărate la mâna a două) un Volvo şi un Volkswagen. În plus, depozitele bancare însumează 52.560 euro şi 336.199 lei.
