Proiectele celor trei coduri (civil, de procedură penală şi de procedură civilă) au înghiţit 1,2 milioane de dolari pentru remunerarea mai multor consultanţi din domeniul juridic.
La elaborarea proiectelor de coduri au participat foşti şi actuali miniştri, ca Valeriu Stoica şi Cătălin Predoiu, iar remuneraţia a fost consistentă. Plata unora dintre aceşti consultanţi s-a făcut din două împrumuturi de la Banca Mondială (BM). Numai pentru asistenţa tehnică în vederea elaborării proiectelor Codului civil şi al celui de procedură civilă, în evidenţele BM sunt înregistrate plăţi către 11 consultanţi, în valoare totală de peste 1,1 milioane de dolari.
Iolanda Stăniloiu, external affairs &communication officer în cadrul biroului din România al BM, a declarat pentru Capital că în cadrul a două proiecte finanţate de această instituţie, PPIBL (Private&Public Sector Institution Building Loan) şi Reforma Judiciară, au existat componente destinate serviciilor de consultanţă pentru elaborarea proiectelor a trei din cele patru coduri; BM nu a acordat finanţare pentru proiectul Codului penal. Concret, proiectul PPIBL, finalizat în decembrie 2008, a beneficiat de o finanţare de 18,6 milioane de dolari din partea BM şi de o cofinanţare naţională de 3,74 milioane de dolari. Prin intermediul său s-a finanţat asistenţa tehnică pentru redactarea Codului civil, fiind selectaţi şi angajaţi opt consultanţi individuali: Cătălin Predoiu, Valeriu Stoica, avocatul Aladar Sebeni, Flavius-Antoniu Baias, decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, conferenţiarii universitari Marian Nicolae (totodată avocat, colaborator al SCA Zamfirescu, Racoţi, Predoiu), Radu-Romeo Popescu, Marieta Avram (aceasta din urmă şi avocat partener în cadrul SCA Stoica&Asociaţii) şi profesorul universitar Lucian Mihai, fost preşedinte al Curţii Constituţionale şi fost secretar general al Camerei Deputaţilor.
S-au dat şi bani de la buget
Al doilea proiect, Reforma Judiciară, a avut un buget de 130 de milioane de euro, din care 110 milioane de la BM şi 20 de milioane cofinanţare din partea României. Acesta se încheie în aprilie 2011 şi finanţează asistenţa tehnică pentru elaborarea Codului de procedură civilă şi a celui de procedură penală. Printre consultanţii care se regăsesc pe site-ul BM se află: Marian Nicolae, Flavius Baias, Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, şi profesorii universitari Viorel Ciobanu şi Gabriel Boroi. Ar mai fi de menţionat faptul că printre fondatorii Asociaţiei Române pentru Libertate şi Dezvoltare, care promovează valorile liberale, se numără Valeriu Stoica, Flavius Baias şi Aladar Sebeni.
Pe de altă parte, declaraţiile de avere ale unora dintre cei care au colaborat la proiectele acestor coduri prezintă neconcordanţe cu evidenţele BM (vezi tabelul). Cătălin Predoiu, de exemplu, a trecut în declaraţia sa de avere suma de 181.193 de lei; actualul ministru a lucrat la proiectul Codului civil până pe 29 februarie 2008, când şi-a preluat primul mandat ministerial. Invocând programul încărcat, oficialul nu a oferit explicaţii pentru această inadvertenţă. Flavius Baias menţionează în declaraţia sa sumele de 140.000 de lei (pentru Codul civil) şi, respectiv, 63.000 de lei (pentru cel de procedură civilă), sumă totală echivalentă cu circa 83.500 de dolari la cursul mediu din 2007. „Trebuie să ţineţi cont că eu am plătit şi TVA şi s-au luat şi impozite“, a declarat Baias. „Nu exclud să fie vreo eroare, dar evidenţele există la Ministerul Finanţelor, noi am semnat pentru ce am primit.“ La fel, Radu-Romeo Popescu a trecut în declaraţia sa suma de 160.000 de lei. Valeriu Stoica nu şi-a depus declaraţia de avere pe site-ul Universităţii din Bucureşti şi nu a dat curs solicitărilor Capital de a oferi explicaţii.
Alţi membri ai comisiilor au fost plătiţi din bani publici, sumele nefiindu-ne comunicate nici de Ministerul Finanţelor, nici de cel al Justiţiei. De pildă, trei membri ai comisiei de redactare a Codului de procedură penală (Ioan Griga, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Mirela Negruţiu şi consilierul Elena Cismaru, reprezentantul Consiliului Legislativ în cadrul comisiei) au încasat, potrivit declaraţiilor de avere, câte 27.785 de lei. Din comisia care a lucrat la Codul de procedură civilă, profesorul Nicolae Turcu şi judecătoarea Mihaela Tăbârcă menţionează în declaraţiile lor câte 66.684 de lei, în vreme ce fostul preşedinte al CSM, judecătorul Iulian Gâlcă, trece suma de 46.832 de lei.
«Comisia nu a impus niciun termen-limită în ceea ce priveşte adoptarea acestor coduri şi susţine că acestea trebuie dezbătute public.»
Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene
Cătălin Predoiu – 112.000 $
Ministrul justiţiei a obţinut al doilea mandat după alegerile generale din toamna lui 2008. Anterior, a fost avocat asociat în cadrul SCA Zamfirescu, Racoţi, Predoiu.
Valeriu Stoica – 112.000 $
Fost ministru al justiţiei, fost membru PNL, în prezent vicepreşedinte al PD-L. Este profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi partener fondator la SCA Stoica&Asociaţii.
Marian Nicolae – 164.000 $
Este conferenţiar universitar la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi avocat colaborator al SCA Zamfirescu, Racoţi, Predoiu. În perioada 1998-2001 a fost director în Ministerul Justiţiei.
Flavius Baias – 164.000 $
A fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei în perioada 1998-2000, iar în prezent este decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. S-a retras din avocatură acum trei ani.
UPDATE: Ministerul Justiţiei ne-a răspuns că, din cadrul Comisiei pentru elaborarea Proiectului Codului Civil a făcut parte şi dl. avocat Cătălin Marian Predoiu, doctor în drept, până la data de 29 februarie 2008, data numirii sale în funcţia de ministru al Justiţiei. La data respectivă, Cătălin Predoiu a renunţat la calitatea de membru al Comisiei, precum şi la încasarea restului de onorariu cuvenit. Reprezentanţii Ministerul Justiţiei mai susţin că datele prezentate în declaraţia de avere a dlui Predoiu sunt corecte.
Citeste aici precizarile trimise de catre Ministerul Justitiei, ulterior publicarii articolului in editia tiparita
