Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii ar putea scădea de cel puţin trei ori în acest an, la circa 2 miliarde de euro, în timp ce anul trecut nivelul acesteia s-a ridicat la 6-7 miliarde de euro, a declarat Ioana Filipescu, managing director Raiffeisen Investment Romania.
„În primele 8 luni ale anului, piaţa de fuziuni şi achiziţii a fost de 1-1,2 miliarde de euro, iar pe tot anul 2009 se poate ajunge, cu puţin noroc, la 2 miliarde de euro. Toată lumea trebuie să înţeleagă că nu se poate merge numai din bine în bine, şi că pot fi şi ani mai proşti”, a spus Filipescu, care a participat la evenimentul “Cum învingem criza în Europa Centrală şi de Est: fuziuni, achiziţii şi investiţii în România” iniţiat de agenţia mergemarket.
Potrivit oficialului de la Raiffeisen Investment , din cele aproximativ 100 de tranzacţii care au avut loc în acest an, majoritatea au fost realizate în sectoarele telecom, servicii de sănătate şi în industria alimentară. Dintre acestea, 12% au fost investiţii financiare, restul fiind tranzacţii realizate de investitori strategici.
Ea a mai spus că în perioada următoare vor mai avea loc tranzacţii în domenii precum energie, farma sau retail. Filipescu a estimat că economia românească va mai avea nevoie de 3-4 trimestre pentru a reveni la normal.
UPDATE: Firmele fără lichidităţi în vizorul fondurilor de investiţii
Potrivit lui Gabriel Klarsfeld, corporate M&A partner la Wolf Theiss Bucureşti, în perioada următoare vor fi realizate mai multe tranzacţii oportuniste, având în vedere că sunt multe companii care au probleme cu lichidităţile şi sunt aproape de insolvenţă.
Printre domeniile atractive pentru sectorul de fuziuni şi achiziţii se numără industriile de consum, respectiv producătorii de băuturi şi alimente, dar şi furnizorii de utilităţi sau sectorul IT.
Băncile nu dau drumul la finanţare
În privinţa finanţării acestor tranzacţii, Jakub Korinek, manager de investiţii la fondul Penta Investments, consideră că fondurile nu sunt depedente într-o mare măsură de piaţa de credit, însă au nevoie de bani ieftini.
Astfel, fondurile ar trebui să se adapteze mult mai mult condiţiilor actuale de pe piaţă, cel puţin temporar, şi să accepte randamente ale investiţiilor mai reduse. Korinek vede posibilitatea ca fondurile de investiţii să folosească surse alternative de finanţare, cum ar fi emiterea de obligaţiuni, în condiţiile în care băncile nu sunt disponibile în momentul de faţă.
“Pe termen lung tot băncile rămân soluţia, dar pe moment au oprit finanţarea pentru aproape orice tip de tranzacţie pentru că le e frică”, a mai spus Korinek.
Şi Klarsfeld consideră că băncile trebuie să facă mai mult pentru companiile care le sunt clienţi, ajutându-le pe acestea să-şi restructureze creditele şi datoriile. Pe de altă parte, el apreciază că şi guvernul ar putea să ajute mai mult economia, prin investiţii în infrastructură.
