Ministerul Sănătăţii vrea să impoziteze doar produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase. Taxa pentru produsele alimentare nerecomandate nu va viza pizza, shaorma sau apa minerală, potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Streinu Cercel. El a explicat că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hipe
Ministerul Sănătăţii vrea să impoziteze doar produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase.
Taxa pentru produsele alimentare nerecomandate nu va viza pizza, shaorma sau apa minerală, potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Streinu Cercel.
El a explicat că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.
“Nu ne propunem să taxăm carnea şi produsele din carne, brânza şi produsele lactate, pizza şi shaorma. În schimb, ne gândim să luăm în discuţie produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, dar nu apa minerală şi sucurile naturale”, a spus Adrian Streinu Cercel.
Taxarea este necesară întrucât a crescut numărul persoanelor obeze
Ministerul Sănătăţii doreşte instituirea unei taxe pe alimentele nesănătoase, Streinu Cercel a făcut această precizare după ce a prezentat o statistică privind creşterea numărului cazurilor de persoane suprapondale şi obeze, încă de la vârste foarte mici, mai ales la grupa 3- 6 ani şi la copiii din învăţământul primar.
De asemenea, a fost prezentată şi o statisică privind mortalitatea cauzată de această maladie la nivel european şi naţional.
Ministerul Sănătăţii organizeză, joi, o dezbatere publică având ca temă proiectul de lege privind aşa numita taxă fast-food. Aceasta după ce Romalimenta a organizat, luni, o altă dezbatere pe aceiaşi temă.
Reprezentanţii patronatelor au anunţat, atunci, că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.
Ministerul Sănătăţii a respins aceste afirmaţii, susţinând că cifrele avansate de reprezentanţii patronatelor din alimentaţie sunt nerealiste şi nu au bază de calcul.
UPDATE: Taxa fast-food va încuraja evaziunea fiscală
Impozitul pe alimentele nesănătoase va provoca evaziune fiscală şi va îndrepta populaţia spre produse mai ieftine şi mai proaste de pe piaţa neagră, sunt de părere reprezentanţii industriei alimentare prezenţi, joi, la dezbaterea organizată de Ministerul Sănătăţii.
Potrivit directorului executiv Romalimenta, Mihai Vişan, orice taxă are două efecte: afectează buzunarele consumatorului şi încurajează economia subterană. “Toate aceste măsuri fiscale nu fac decât să ne îngroape. Nu vom negocia cuantumuri ale contribuţiei, ci ministerul ar trebui să le discute direct cu populaţia”, a spus Vişan.
Un alt efect al introducerii taxei pe fast-food, amintit de reprezentanţii industriei alimentare, este faptul că românii din Ardeal şi Banat vor pleca la cumpărături în Ungaria, iar cei din sudul ţării în Bulgaria, unde produsele sunt mai ieftine.
Lista produselor taxate va fi finalizată peste trei luni
Potrivit reprezentanţilor ministerului, lista produselor care vor fi taxate nu a fost încă finalizată, dar secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel a declarat că nu vor fi taxate legumele, carnea, laptele şi derivatele din acestea şi nici ouăle. Lista va fi finalizată în două-trei luni, iar taxa va fi variabilă, în funcţie de produs.
„Avem multe probleme legate de sănătatea publică şi nu putem sta cu mâinile în sân. Va trebui să reînvăţăm să ne hrănim”, a spus Cercel.
Dragoş Frumosu, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din industria alimentară, este de părere că, în momentul de faţă, procentul ridicat de obezitate din România este cauzat de veniturile reduse care determină o alimentaţie proastă.
La dezbatere au fost prezenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile, care au venit cu propuneri precum crearea de parteneriate între autorităţi şi industrie, în loc de impunerea unor noi taxe. Ei au mai propus taxarea aditivilor, în loc de taxarea produsului finit, şi crearea unui fond special în care să intre banii colectaţi prin taxa de fast-food, în loc ca aceştia să ajungă în bugetul de stat.