Preţurile de consum s-au redus în august cu 0,19% faţă de luna precedentă, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât pentru a şasea lună consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007, potrivit datelor INS.

Indicele preţurilor de consum s-a plasat în luna august la 99,81% faţă de luna iulie, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Mărfuri alimentare mai ieftine

Deflaţia din luna august a fost determinată în principal de reducerea preţurilor la mărfurile alimentare, cu un total de 1,06% faţă de iulie. Preţurile la mărfurile alimentare au crescut în august cu 2,38% faţă de luna similară din 2008, dar au scăzut cu 0,36% comparativ cu finele anului trecut.

Astfel, scăderi semnificative de preţuri au fost înregistrate de fructele şi conservele din fructe (-6,81%), în special la fructele proaspete (-12,36%) şi citrice (-1,17%), dar şi de grupa de legume (-5,9%), în principal la cartofi (-1,61%) şi la alte legume decât leguminoasele şi cartofii (-8,65%).

Alte reduceri ale preţurilor de consum la mărfurile alimentare, de sub 1%, au fost înregistrate de făină, grupa de ulei, slănină şi grăsimi, lapte şi brânză şi zahăr.

Preţurile serviciilor cresc

Preţurile la mărfurile nealimentare şi la servicii au crescut în august cu 0,34% şi, respectiv, 0,32%, comparativ cu luna iulie, în condiţiile în care nu au fost variaţii de peste 1% ale costurilor din aceste grupe, cu excepţia celor la tutun, care au avansat cu 1,34% faţă de iulie şi la apă, canal şi salubritate, care au urcat cu 1,44%.

Comparativ cu decembrie 2008, inflaţia a fost de 2,87%, în contextul în care preţurile la mărfurile nealimentare şi servicii au avansat cu 4,64% şi, respectiv, 5,44%.

Dacă sunt excluse din preţurile de consum legumele, fructele, ouă, combustibilii şi produsele ale căror preţuri sunt reglementate, de exemplu medicamentele, energia electrică, gazele naturale sau transportul urban în comun, inflaţia lunară a fost de 0,08%.

Preţurile de consum au scăzut cu circa 0,3% dacă se exclud băuturile alcoolice şi tutunul, sau combustibilii, sau produsele ale căror preţuri sunt reglementate.

Preţurile de consum s-au redus în iulie cu 0,07% faţă de iunie, România înregistrând astfel deflaţie pentru prima dată după august 2008.

Lucian Croitoru: E un semnal pozitiv

Banca Naţională interpretează în sens pozitiv datele privind inflaţia, considerând că acest fapt ajută la îndeplinirea ţintelor pentru anul în curs.

“Este un lucru bun care poate fi interpretat drept un semnal pozitiv în sensul că avem premisele să credem că ne vom încadra în ţinta de inflaţie pe acest an”, a declarat pentru capital.ro Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Pentru anul 2009, ţinta de inflaţie stabilită de Banca Naţională este de 3,5%, cu un interval de variaţie de +/- 1 punct procentual, ceea ce duce nivelul maxim al intervalului de variaţie la 4,5%, foarte apropiat de nivelul anualizat al inflaţiei din momentul de faţă, de 4,96%.

Temerile legate de potenţialul pericol al deflaţiei nu au temei, susţine Lucuian Croitoru. „România nu are deflaţie, pentru că la nivel anualizat indicele preţurilor de consum este pe creştere, nu pe scădere. Şi, de asemenea, nu văd nici posibilă apariţia stagflaţiei (recesiune accentuată coroborată cu o explozie a şomajului n.r.). Repet, avem acest noroc să înregistrăm o scădere a inflaţiei, care ajută să ne atingem ţintele”, a mai spus oficialul BNR.

UPDATE
Liviu Voinea: „Vom avea probleme pe termen mediu”

Analistul Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată, spune că în general luna august este una de scădere a preţurilor. Dar, în acest an, în principal pe motivul scăderii consumului, avem de-a face cu o reducere accentuată a indicelui preţurilor de consum. În plus, şi luna iulie a fost tot una de scădere a preţurilor, dar într-un procent mai restrâns, de 0,07%.

Voinea apreciază că indicele se putea duce şi mia jos, numai că „avem de-a face cu o cvasitipărire de monedă. Dacă ne uităm la masa monetară în sens larg, M3, observăm o creştere continuă. Asfel, apar bani în piaţă . În sens larg, s-au tipărit bani. Este o soluţie într-o situaţie mai aparte, cu spatele la zid”. În opinia sa, astfel se poate explica diferenţa de inflaţie dintre România (4,96% în august, anualizată) şi zona euro (-0,2% în august, anualizată) se poate explica doar în acest mod.

El apreciază însă că problema nu este reprezentată numai de evitarea pericolului deflaţiei (pe termen scurt), ci şi în greutăţile ce vor apărea pe termen mediu, în momentul revenirii economiei. „În timp ce ei vor reveni de la o inflaţie cu minus şi o dobândă de 1%, noi vom încerca să ne revenim de la o inflaţie de 5% şi o dobândă de 7-8%”, spune Voinea.