Reprezentantul misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că ţintele impuse de FMI au fost atinse, cu o singură excepţie. Fondul nu are încă suficiente date pentru a stabili dacă ţinta pentru arierate a fost atinsă. Totuşi, prognoza pentru finele anului, referitoare la evoluţie economiei, este sumbră. Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează pentru România o scădere economică de 8-8,5% în 2009. Acest interval este îngrijorător nu numai pentru că indic
Reprezentantul misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că ţintele impuse de FMI au fost atinse, cu o singură excepţie. Fondul nu are încă suficiente date pentru a stabili dacă ţinta pentru arierate a fost atinsă. Totuşi, prognoza pentru finele anului, referitoare la evoluţie economiei, este sumbră.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează pentru România o scădere economică de 8-8,5% în 2009. Acest interval este îngrijorător nu numai pentru că indică o contracţie economică puternică, dar mai ales prin prisma faptului că estimarea anterioară, din luna martie a acestui an, indica o scădere de 4,1%.
Aceste cifre au rezultat din evoluţiile economiei româneşti din primul semestru, mult sub aşteptările Fondului. Accentele negative vin în special din primul trimestru al anului. „Primul trimestru a fost mai rău decât anticipasem noi şi, de asemenea, cel de-al doilea trimestru a decurs mult mai slab decât estimările noastre iniţiale”, a spus Franks.
Între prognoze şi realitate
Evoluţia economiei din acest an este şi mai proastă prin comparaţie cu anul trecut, când, potrivit datelor INS s-a înregistrat o creştere a PIB de 7,1%. Estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză era de 7,8%, dar scăderea din trimestrul al patrulea a redus procentul anual.
O situaţie şi mai gravă însă este cea din sectorul bugetar. Bugetul de stat a fost conceput pe o creştere economică de 2,5%. Pentru acea perioadă, cifra părea să se apropie de realitate, prin comparaţie cu creşterea economică din 2008. Acum, însă, statul ia în calcul venituri care nu există, ba chiar mai mult, se aşteaptă ca economia să producă mai mulţi bani decât anul trecut, în timp ce se va produce mult mai puţin.
Concret, la începutul anului, bugetul se baza în 2009 pe o creştere economică de 2,5%, un deficit bugetar de 2% din PIB, o inflaţie de 5% şi un PIB de 579 miliarde de lei (144,7 miliarde de euro).
Creştere modestă în 2010
„Dat fiind faptul că este posibil ca trimestrele III şi IV să fie mai bune, credem că în 2010, România va înregistra o creştere economică modestă”, spune reprezentantul FMI. De data aceasta, oficialul nu se mai aruncă la estimări în cifre, pentru a evita situaţii în care cifrele anunţate anterior vor putea fi revizuite negativ, precum cele din martie.
Franks a afirmat că doar o parte din tranşele din septembrie şi decembrie, care urmează să fie date României, vor fi folosite pentru finanţarea deficitului bugetar, acesta adăugând că ţara noastră va avea nevoie de fonduri suplimentare.
UPDATE: Cheltuielile cu pensiile şi salariile, nesustenabile
Referitor la ideea FMI de reducere treptată a cheltuielilor bugetare, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, citat de Mediafax, a declarat că acest obiectiv va fi greu de îndeplinit fără a fi afectate investiţiile programate pentru anul în curs. „Cred ca din toate domeniile se va tăia, cu excepţia pensiilor. Sigur vor fi reduceri de cheltuieli salariale chiar din acest an, iar investiţiile vor fi direcţionate cel mai probabil pe proiecte demarate, adică sume ajunse la scadenţă”, a spus Anghel.
Investiţiile publice vor fi posibile, în opinia economistului-şef Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, doar dacă se va reuşi o ajustare a cheltuielilor cu pensiile şi salariile. „Sunt total nesustenabile (cheltuielile cu pensiile şi salariile – n.r.). Oricum am fi avut probleme cu acestea, chiar şi fără criză”, spune economistul Raiffeisen Bank.
DETALII:
Citeşte şi Ce teme am mai primit de la FMI.