Unele prevederi ale legii comercializării produselor alimentare, adoptată în această toamnă, nu pot fi aplicate. Printre acestea se numără definirea şi stabilirea costului de achiziţie sau definiţia produselor proaspete spun retailerii prezenţi la Romania Retail Forum organizat de Mediafax. „Nu ştim cine constituie acest cost de achiziţie”, a spus Delia Nica, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR). „Nu se poat
Unele prevederi ale legii comercializării produselor alimentare, adoptată în această toamnă, nu pot fi aplicate. Printre acestea se numără definirea şi stabilirea costului de achiziţie sau definiţia produselor proaspete spun retailerii prezenţi la Romania Retail Forum organizat de Mediafax.
„Nu ştim cine constituie acest cost de achiziţie”, a spus Delia Nica, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
„Nu se poate ca un element să fie cost pentru furnizor şi cost şi venit pentru retailer”, a afirmat Alexandru Vlad, director executiv Selgros România.
Vlad a mai dat şi exemplul definiţiei „dubioase” a produselor alimentare proaspete, care nu ia în calcul termenul de valabilitate al alimentelor ci modul cum acestea sunt prelucrate. „Conform definiţiei, pot fi considerate alimente proaspete apa sau făina, în timp ce pâinea ar putea să nu fie considerată aliment proaspăt”, a adăugat directorul executiv Selgros.
Proiect de modificare a legii la Parlament
Nu numai retailerii au semnalat că unele modificări ale legii nu se pot aplica, ci şi producătorii, care au solicitat deja amendarea prevederilor controversate ale actului normativ. Astfel, un proiect de modificare a proaspetei legi a comercializării produselor alimentare se află deja în Parlament.
În expunerea de motive a proiectului, iniţiatorii spun că „s-a constatat că s-au strecurat unele greşeli de formă şi fond în textul legii care vor împiedica implementatrea prevederilor în totalitate”.
Consiliul Concurenţei nu vede necesitatea legii
Legea comercializării produselor alimentare nu are cum să reducă preţul alimentelor aşa cum declarau politicienii, dar ar putea în schimb să-l crească, susţine Valentin Mircea, consilier Consiliul Concurenţei.
„Din punct de vedere al Consiliului Concurenţei, această lege nici nu ar fi trebuit să existe. Codul de bune practici ar fi fost suficient. Nu există lege care poată să reducă preţurile. Însă, există legi care pot să le crească”, a spus Valentin Mircea.
Se renunţă la termenele de plată
O altă modificare a legii presupune renunţarea la termenele de plată foarte strânse impuse de lege, în condiţiile în care furnizorii şi-au dat seama că această prevedere se poate întoarce împotriva lor.
Astfel, proiectul de modificare prevede că termenul de plată se stabileşte între părţi prin negocierea contractului.
Vlad a explicat că în contextul crizei, când toţi agenţii economici încearcă să îşi conserve lichidităţile, fixarea unor termene de plată atât de stricte ar fi determinat retailerii să comande cantităţi mai mici de produse, dar mai des. Astfel, costurile logistice ale furnizorilor ar fi crescut afectând profitabilitatea acestora.
Producătorii sunt „între ciocan şi nicovală”
Secretarul general al AMRCR, Adrian Manolache, a afirmat la întâlnire că, în ultimii ani, producătorii şi furnizorii s-au aflat “între ciocan şi nicovală”, prin creşterea costurilor cu materie primă, utilităţi şi forţă de muncă, pe de o parte, şi presiunea exercitată de retaileri pentru scăderea preţurilor, pe de altă parte.
Şi Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, consideră că profitabilitatea producătorilor şi furnizorilor este afectată.
El a argumentat această idee cu elasticitatea scăzută a preurilor finale la retaileri, în funcţie de preţul la producător care este de 0,15, însemnând că o majorare de 10% a preţului la producător se transmite la consumatorul final cu 1,5%. Astfel marjele de profit ale producătorilor locali sunt afectate.