După ce a încheiat 2008 cu o pierdere de 28 de milioane de dolari, operatorul aerian naţional va pune în aplicare un plan anti-criză bazat pe patru măsuri-cheie. Rezultatul estimat: «un profit simbolic». În ciuda unei creşteri a cifrei de afaceri de la 350 de milioane de dolari în 2007, la 450 de milioane în 2008, profitul s-a transformat în pierdere, iar cota de piaţă a companiei a scăzut de la 34% până sub 30%. „În 2007, Tarom a atins o cotă isto
După ce a încheiat 2008 cu o pierdere de 28 de milioane de dolari, operatorul aerian naţional va pune în aplicare un plan anti-criză bazat pe patru măsuri-cheie. Rezultatul estimat: «un profit simbolic».
În ciuda unei creşteri a cifrei de afaceri de la 350 de milioane de dolari în 2007, la 450 de milioane în 2008, profitul s-a transformat în pierdere, iar cota de piaţă a companiei a scăzut de la 34% până sub 30%. „În 2007, Tarom a atins o cotă istorică şi la pasageri transportaţi, şi la venituri. Totul a fost în creştere, dar au fost majorări anormale. După creşteri atipice vin, aproape inevitabil, şi crize. Peste aceste lucruri s-a suprapus şi preţul petrolului“, justifică această stare de fapt noul director general al companiei, Ruxandra Brutaru. Conform acesteia, nimeni nu se aştepta la preţuri de 140 de dolari pe baril, ci la cel mult 70-80 de dolari. Dacă în mod obişnuit Tarom cheltuia anual circa 77 de milioane de dolari pentru combustibil, în 2008 a plătit cu 50 de milioane mai mult. „Noi bugetasem pentru anul trecut o creştere de 16% a cifrei de afaceri, dar nu am atins-o. A fost puţin sub 10%, dar a urcat numărul de pasageri. În 2008, am avut circa 1,98 de milioane“, a declarat, pentru Capital, Ruxandra Brutaru.
Lupta cu dinozaurii
Pe lângă acestea, avansul puternic al pieţei din ultimii ani a atras mulţi competitori puternici, care au adus o capacitate de transport foarte mare. De altfel, tocmai această creştere a capacităţii, operată şi de Tarom prin repararea a două aeronave mari şi lărgirea flotei cu încă două aparate comandate mai demult, a provocat reducerea puternică a gradului de ocupare al curselor. „Încă din toamna lui 2007, Tarom se pregătea să absoarbă o capacitate suplimentară, de 48%. În mod normal, o companie aeriană absoarbe maximum 20% în plus. Capacitatea mai mare a dus la un grad de încărcare mai mic, iar noi am scăzut, astfel, la un nivel de 62%“, explică oficialul Tarom.
Ruxandra Brutaru pare să ştie foarte bine care sunt problemele cu care se confruntă compania pe care o conduce de puţină vreme. Lupta cu „dinozauri“ precum Lufthansa, Air France-KLM, British Airways, Iberia sau Turkish Airways este doar una dintre provocări, în timp ce companiile low-cost au exercitat o presiune continuă. „Dacă până acum ne-am bătut foarte puţin cu low-costul, acum, într-un an de criză, lupta va fi crâncenă. Trebuie să mergem după fiecare pasager. Practic, 2009 e un an al cotei de piaţă. Nu ne propunem să creştem veniturile, dar vrem un factor de încărcare cât mai mare“, spune ea.
Planuri de supravieţuire în plină furtună
Dacă 2008 a adus o mulţime de veşti proaste, anul acesta va fi şi mai dificil, din cauza crizei globale. Cu toate acestea, la Tarom este deja în desfăşurare un plan de măsuri care ar trebui, cel puţin, să menţină compania pe linia de plutire. Prima încercare este aceea de a reduce greutatea aeronavelor, fapt ce ar duce la un consum mai mic de carburant. „Vom schimba total cateringul. Va fi cel puţin la fel de multă mâncare, dar va fi mai uşoară. Am eliminat vinul de la clasa economică, pentru că sticla era mai grea decât conţinutul. Numai prin scoaterea sticlelor de vin din avioane am redus costurile cu combustibilul cu circa două milioane de dolari. Ceea ce eliminăm va fi însă compensat cu servicii mai bune. Ştiu că unii pasageri apreciau vinul la sticlă, aşa că vom căuta alternative, poate sticle de plastic, nu ştiu încă“, spune Ruxandra Brutaru.
Va fi încercată, de asemenea, şi o reducere a tarifelor pentru zborurile internaţionale. Încă din 12 ianuarie, compania a lansat tarife-pilot de 50 de euro, plus taxe, pentru o cursă dus-întors, cu condiţia ca biletul să fie cumpărat cu cel puţin o lună înaintea zborului. Până acum, circa 62% dintre pasagerii Tarom cumpărau bilete cu numai o săptămână înainte de zbor, însă, prin acest demers se încearcă atragerea unui alt tip de pasageri. Nu este greu de dedus că ţinta sunt pasagerii companiilor low-cost. Cert este că, în această săptămână va începe, conform directorului Tarom, o campanie publicitară de promovare a noului mod de vânzare a biletelor. „Acesta ne va aduce cu 12%-15% mai mulţi pasageri“, prognozează directorul companiei.
- În promoţia Tarom, un bilet de avion dus-întors Bucuresti – Salonic costă aproximativ 142 de euro. Plecarea este pe data de 14 mai, iar returul în data de 26 mai. Acelaşi bilet de avion, cumpărat de la compania aeriană grecească Olympic Airlines costă 344 de euro. De asemenea, un zbor dus-întors Bucureşti – Tel Aviv, achiziţionat cu două luni înainte (dus în data de 20 mai – retur în data de 27) costă circa 186 de euro, în timp ce acelaşi zbor operat de compania israeliană EL AL se ridică la sumă de 388 de dolari (peste 300 de euro). Şi Bruxelles este accesibil românilor în luna mai cu preţuri începând de la 169 de euro pentru un zbor dus-întors.
O reducere de preţuri va fi operată şi pe cursele interne, care ar trebui să ajungă „la nivelul biletelor de tren, e drept, la cele ale unui rapid cu cuşete, probabil“. În acest moment, zborurile interne reprezintă aproximativ o treime din totalul curselor Tarom. O altă decizie luată de noua conducere a companiei este revigorarea Tarom Tours, divizie de turism care va aduce venituri auxiliare importante. Toate acestea, coroborate cu intrarea oficială în Sky Team în toamnă, ar trebui să readucă pe un trend ascendent afacerile Tarom. „Ne-am propus să intrăm în SkyTeam în toamnă, probabil în octombrie-noiembrie. Termenul ar fi trebuit să fie în martie 2010, dar vom grăbi puţin lucrurile. Alianţa îţi aduce pasageri valoroşi, fideli şi care plătesc mai mult pentru servicii de calitate“, a mai spus Ruxandra Brutaru.
«Tarom este cel mai mare monstru cu care m-am luptat vreodată. Trebuie să acţionezi ca o firmă privată, dar ai un lanţ decizional enorm, specific unei companii de stat.»
Ruxandra Brutaru, director general Tarom
Nici profit, nici pierderi în 2009
Cvadrimotorul Tarom în 2009
• Creşterea factorului de ocupare prin tarife competitive.
• Aducerea unor venituri conexe prin Tarom Tours.
• Simplificarea proceselor şi reducerea cheltuielilor.
• Dezvoltarea zborurilor interne.
Tinereţe, haine grele
• Noul director general al Tarom, Ruxandra Brutaru, este fiica unui fost pilot şi director al aceleiaşi companii.
• A studiat managementul de aviaţie la universitatea catolică Saint Francis din SUA şi are un MBA obţinut în Franţa, la Toulouse.
• Primul loc de muncă a fost la Eurocontrol (European Organisation for the Safety of Air Navigation), pentru ca apoi să participe la implementarea Blue Air în România.
• După ce a devenit şi director de marketing al companiei low-cost, a acceptat un post în cadrul grupului Iberia.
• Revenită în ţară, este numită director adjunct al Tarom în toamna lui 2007, pentru ca, în 2009, să fie promovată director general.
EXCLUSIV ONLINE
Tarom intră în Sky Team la toamnă
Ruxandra Brutaru, noul şef al operatorului aerian naţional Tarom, a declarat pentru Capital că speră să grăbească intrarea companiei în Alianţa SkyTeam. ”Ne-am propus să intrăm în SkyTeam în toamnă, probabil în octombrie-noiembrie. Termenul ar fi trebuit să fie în martie 2010, dar vom grăbi puţin lucrurile. Alianţa îţi aduce pasageri valoroşi: fideli şi care plătesc mai mult pentru servicii de calitate. Sunt, desigur, şi dezavantaje, dar avantajele sunt mult mai mari. E ca în căsnicie. SkyTeam lucrează la o strategie de rebranding şi asta vom face şi noi. Vor fi terminale proprii în marile aeroporturi, iar Taromul va acces la terminalele Alianţei”, spune oficialul.
Conform Ruxandrei Brutaru, alegerea SkyTeam în detrimentul celorlalte două mari alinaţe, OneWorld şi Star Alliance, a fost rezultatul unor studii aprofundate. ”Taromul nu se putea bate cu trei mari alianţe. Am găsit acea alianţă care să se potrivească cu strategia noastră. Ideea e să aducem un produs complemantar celui al SkyTeam. Să nu ne suprapunem. SkyTeam e suficient de departe de zona noastră pentru a ne putea dezvolta completând cursele din alte zone.
Cele două noi ATR-uri comandate, vin în câteva săptămâni şi au un scop precis. Facem analize pentru competitivitatea pe zonă: Zagreb, Belgrad şi chiar Ucraina, Lvov. Pentru Rusia nu avem planuri pentru că nici cele trei zboruri săptămânale ale Aeroflot de la Bucureşti nu sunt suficient de pline. Când va fi trafic, vom fi primii care vom încerca să zburăm spre Rusia. Noi vrem să ne concolidăm în zonă. Suntem o punte bună de trecere pentru zonele apropiate unde nu este o penetrare puternică. Vom absorbi pasageri de acolo şi îi vom transporta către alte state.
De exemplu, cine vrea să zboare de la Salonic la Zagreb, vreau să zboare cu Tarom. Strategia alianţei seamănă foarte mult, doar că pasagerii trebuie duşi către hub-uri. Vrem să intrăm şi în Franţa prin Lion, pentru că hub-ul de acolo este foarte bun pentru cursele lor domestice şi este mai ieftin decât Parisul. Asta se va întâmpla din vară. Modelul Austrian Airlines este unul viabil şi demn de urmat. Chiar dacă au pierderi, tocmai strategia de a zbura zonal îi ţine pe linia de plutire”.
Trebuie majorat gradul de ocupare
De altfel, în fiecare lună din anul trecut, maghiarii au avut un grad de ocupare superior celui al Tarom, excepţie făcând ianuarie. Ruxandra Brutaru susţine însă că între Tarom şi Malev există o diferenţă majoră legată de strategia din cadrul alianţelor din care fac parte. ”Malevul ia pasageri de la noi şi îi duce către hub-urile alianţei din care face parte. Lufthansa transportă 60% pasageri de conexiune în timp ce Tarom are 75% din pasageri pentru «point to point». Noi trebuie să ne luptăm să le luăm pasagerii «point to point», pentru că pe cei care vor să zboare la Tokio, de exemplu, nu am cum să îi conving.”
” Nu vom renunţa la angajaţi”
Conştientă că cea mai uşoară şi rapidă măsură să reduci costurile este reducerea de personal, Ruxandra Brutaru nu se declară partizanul concedierilor, rezumându-se doar să respecte legea. ”Avem circa 2.450 de angajaţi, ceea ce este foate bine după standardele AEA. Majoritatea este personal auxiliar, prin agenţii, mentenanţă, etc. Noua lege care ne obligă să renunţăm la piloţii pensionari ne-a impus să recrutăm noi piloţi. Avem de unde să alegem piloţi noi, şi români şi străini. Zvonul depre societatea pe care vor să o facă unii piloţi pentru a fi plătiţi «pe firmă» îl ştiu, dar consider că o lege nu trebuie ocolită. Ei pot face ce vor, dar nu cred că voi accepta o astfel de colaborare. E drept că trainingurile unor noi piloţi costă enorm, dar îi obligăm prin contract să stea cel puţin şapte ani la noi. Nu le putem face un training de 70.000 de euro şi apoi să îi lăsăm să plece la altă companie.”
Nici în privinţa salariilor nu vor fi modificări majore în acest an. ”Un copilot în pregătire are un salariu de aproximativ 60 de milioane, iar cel mai mare salariu al unui pilot poate atinge 130 de milioane. E drept că la sumele acestea se adaugă anumite sporuri, dar nu sunt salarii mari în comparaţie cu alte companii aeriene”, spune Ruxandra Brutaru.