La fiecare cinci ani, în medie, Panelul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) emite argumente privind cele mai bune cunoştinţe despre schimbările climatice ale Terrei. Acestea sunt rapoartele de evaluare, din care va exista o nouă versiune completă în 2022, notează publicația Folha Online într-un nou editorial.
Urgență climatică: Este nevoie să se reacționeze la încălzirea globală
Publicarea este făcută pe bucăţi, iar prima dintre ele care compune al șaselea document al seriei (AR6) tocmai a ieșit. Textul conține o prezentare a celor compilate de 234 de cercetători din 65 de țări privind măsurătorile și previziunile pentru efectele încălzirii globale asupra climei și meteorologiei, în vederea orientării acțiunii guvernelor.
Nu există prea multe vești bune acolo. Poate cea mai bună este aceea că fereastra încă nu s-a închis pentru a se atinge obiectivul ambițios al Acordului de la Paris (2015): stoparea încălzirii atmosferei sub 1,5°C până la sfârșitul secolului, pentru a evita cele mai grave efecte întrezărite de climatologi, se arată în editorialul Folha Online.
Accentul AR6 cade pe „încă”, deoarece șansa de a obține un astfel de rezultat se restrânge cu fiecare an în care emisiile de carbon (gaze cu efect de seră) continuă să se acumuleze. Am adăugat deja 1,09°C din era preindustrială și aproape sigur că valoarea de 1,5°C va fi depășită înainte de anul 2100.
Când se vor lua măsuri drastice
Mai rămâne doar un deceniu până când comunitatea internațională va accepta măsuri drastice de decarbonizare a economiei pe care nu a reușit să o lanseze în trei negocieri. Pentru a rămâne în marja de siguranță, fiecare țară ar trebui să își extindă considerabil angajamentele semnate de reducere a emisiilor.
Unele națiuni au făcut un astfel de pas la Summit-ul organizat de președintele american, Joe Biden, în luna aprilie. Totuși, ansamblul de promisiuni rămâne insuficient pentru îndeplinirea acordului de la Paris și ar trebui să se înregistreze progrese uriașe la cea de-a 26-a reuniune asupra climei de la Glasgow (COP-26) din luna noiembrie.
Perspectiva ca acest lucru să se întâmple la reuniunea din Scoția nu pare a fi de bun augur. Rivalitatea înnoită China-SUA, chiar și după schimbarea pro-climatică americană, ar putea bloca tratativele; mai rău, nu lipsesc guvernele negoţioniste, precum cel al lui Jair Bolsonaro din Brazilia, pentru a întârzia mersul.
Brazilia întârzie mersul
Principala contribuție braziliană la poluarea climatică vine din defrișări, din creșterea animalelor și din agricultură. Comerţul cu produse agricole figurează, de asemenea, printre victimele probabile ale crizei climatice, având în vedere unele evenimente meteorologice extreme frecvente și imprevizibile.
Sectorul rural rămâne unul dintre pilonii principali ai președintelui și al politicii sale anti-mediu. Există disidenţe în rândul celor mai expuşi lideri ai săi pe piaţa mondială, dar fără capacitatea de a modifica raportul forțelor din Congres. Când se vor trezi la realitate, ar putea fi prea târziu.