Urmările prafului saharian care a ajuns în România. Ce efecte negative are

Din cauza curenților de aer din atmosferă, un val de praf saharian a intrat pe teritoriul României. În acest context, profesorul de fizică Silviu Gurlui vine cu precizări de ultimă oră. Acesta a vorbit despre urmările prafului saharian, dar și despre efectele sale negative și pozitive.

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, profesorul de fizică Silviu Gurlui susține că praful saharian ajuns în România are atât efecte benefice cât și efecte negative. Mai exact, potrivit specialistului, praful saharian este un bun fertilizant și totodată a reușit să facă vremea mai ”blândă”.

Acesta a explicat faptul că praful din aer poate perturba dinamica norilor, dar și a precipitaților, dând exemplu uraganele din nordul Oceanului Atlantic.

“Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val. Praful saharian are părți bune dar mai ales părți neplăcute.

Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf”, a scris specialistul pe Facebook.

Efectele negative ale prafului saharian

Pe de altă parte, praful saharian are și o serie de efecte negative. Mai exact, acesta poate perturba transportul aerian, dar și eficiența panourilor solare în contextul în care diminuează intensitatea radiației ce ajunge pe panouri.

În ceea ce privește recoltele și viața plantelor, praful saharian este benefic în acest caz. El hrănește plantele și totodată este un bun fertilizant al solului.

”Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.

Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a mai adăugat Silviu Gurlui.