Daniel Dăianu: Reducerea cheltuielilor statului trebuie să continue și în următorii ani
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune că măsurile de înghețare a pensiilor și a salariilor bugetarilor arată că România se află într-o situație similară unui alpinist care începe să urce un munte greu. Pachetul de măsuri de austeritate adoptat de Guvernul Ciolacu la sfârșitul anului trecut reprezintă doar începutul, iar reducerea cheltuielilor statului trebuie să continue și în următorii ani.
În mod tradițional, în România, veniturile au fost supraestimate, iar unele cheltuieli subevaluate, ceea ce a dus adesea la diferențe semnificative între prognoza de deficit a Executivului și ceea ce Consiliul Fiscal a prevăzut în privința execuției bugetare.
În ultimii doi-trei ani, aceste diferențe au fost destul de mari. De exemplu, în anul 2022, o inflație neașteptată a permis Executivului să înregistreze venituri bugetare mult mai mari, dar acele venituri nu au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar, fiind astfel, în opinia sa, înșelătoare în contextul unui proces de consolidare fiscală.
„Opinia noastră. Vreau să precizez un aspect – opinia noastră nu dă note. Nota poate să fie în interpretarea celor care citesc opinia și văd, să spunem, trăsături pozitive, carențiale unui buget public. În mod tradițional, la noi veniturile au fost supraestimate și unele cheltuieli subevaluate. De aceea a rezultat o diferență uneori substanțială între ținta de deficit a unui Guvern și ceea ce Consiliul Fiscal a spus că este probabil să se întâmple cu execuția bugetului într-un an.
În ultimii doi, trei ani, această diferență a fost foarte mare. Am avut în 2022, am avut o inflație surpriză care a permis Guvernului să aibă venituri bugetare considerabil superioare, însă acele venituri nu au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar. Deci ele erau într-un fel înșelătoare în ceea ce privește un proces de consolidare fiscală”, a afirmat el în cadrul unei intervenții TV la Digi24.
Dacă pachetul de măsuri nu ar fi fost adoptat, deficitul bugetar ar fi crescut semnificativ
Dacă pachetul de măsuri nu ar fi fost adoptat la sfârșitul lunii decembrie 2024, deficitul bugetar ar fi crescut semnificativ în acest an.
Atunci când se analizează un buget, nu este corect să se ia în calcul venituri ipotetice care ar putea rezulta dintr-o îmbunătățire a colectării taxelor și impozitelor. De aceea, Consiliul Fiscal a considerat că un surplus de 0,5% din PIB nu poate fi inclus în prognozele lor.
În plus, ei au observat și o subestimare a cheltuielilor bugetare, ceea ce a dus la o diferență de 0,7% din PIB între ținta de deficit a Executivului și prognoza mai realistă a Consiliului Fiscal.
A existat o anumită „îndrăzneală politică” în adoptarea pachetului de măsuri la sfârșitul anului trecut, dar că, fără acest pachet, deficitul bugetar ar fi crescut semnificativ în 2025. România a fost pusă într-o perspectivă negativă de două agenții de rating. Dacă măsurile nu ar fi fost implementate, acea perspectivă negativă ar fi putut duce la o retrogradare a riscului suveran al țării.
„Acum revenim la acest an. Este o regulă, nu poți să iei în calcul în judecarea unui buget venituri ipotetice rezultate din o ameliorare a colectării taxelor și impozitelor. De aici noi am spus că un 0,5% din PIB nu putem să-l avem în vedere în prognoza noastră. Tot astfel cum am văzut o subestimare a unor cheltuieli bugetare. De aici e o diferență de 0,7% din PIB între ținta urmărită de Guvern și ceea ce noi vedem ca fiind mai realistă, un deficit mai realist.
A existat îndrăzneală politică pentru a adopta pachetul de măsuri la finalul lunii decembrie, dacă nu s-ar fi adoptat pachetul de măsuri deficitul ar fi explodat în 2025. Ceea ce cred este că noi am fost puși într-o perspectivă negativă de două agenții de rating, dar dacă nu ar fi fost adoptat acel pachet de măsuri acea perspectivă negativă ar fi putut să se metamorfozeze într-o retrogradare a riscului suveran al României”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.
