În frunte cu Statele Unite, care este de așteptat să aibă o rată de creștere nemaiexperimentată din zilele de glorie ale anilor 1980, toate regiunile lumii vor vedea îmbunătățiri semnificative după dezastrul în care au plonjat în pandemie.

„Economiile lumii se mișcă rar în marș”, spune Morgan Stanley în prognoza sa economică globală publicată în decembrie. „De fapt, o recuperare globală sincronizată, în care creșterea pe piețele dezvoltate și pe piețele emergente se accelerează în același an, s-a întâmplat doar de câteva ori în ultimii 40 de ani, ultima dată în 2017”.

Banca prognozează pentru acest an o creștere de 6,4% a produsului intern brut global. În SUA, estimarea este pentru o creștere de 5,9%, în timp ce zona euro va ajunge la 5%, Regatul Unit la 5,3%, Japonia la 2,4%, China la 9% și India la 9,8%.

Această răsturnare de situație este uluitoare, având în vedere cât de mult s-a scufundat economia globală în urmă cu un an, după ce multe țări au intrat în lockdown în al doilea trimestru. „Creșterea PIB-ului din al doilea trimestru a devenit negativă pentru fiecare dintre cele 37 de țări din OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)”, a declarat Goldman Sachs în ianuarie. „În general, 86% dintre cele aproape 200 de țări pentru care FMI a lansat actualizări se așteaptă la o scădere a PIB-ului în 2020.”

Dar virusul va lăsa cicatrici adînci. În februarie, aproximativ 10 milioane de oameni erau șomeri în SUA, iar participarea femeilor la forța de muncă a scăzut cu 2 puncte procentuale din februarie 2020 până în februarie 2021.

Între timp, Pew Research Center a informat în martie că, probabil, clasa de mijloc globală a pierdut aproximativ 54 de milioane oameni, iar rândurile săracilor au crescut cu 131 de milioane din cauza pandemiei.

Viteza redresării va fi însă probabil egală cu viteza declinului, a menționat Goldman Sachs, fiecare dintre țările OECD anunțând un PIB pozitiv în trimestrul al treilea.

Două motive explică această schimbare. Primul este că recesiunea provocată de COVID-19 nu a fost o criză financiară sau rezultatul dezechilibrelor economice, ca în cazul unor recesiuni anterioare. Al doilea este amploarea răspunsului guvernamental care a fost fără precedent. La nivel global, stimulentele monetare și fiscale au totalizat anul trecut 21 de trilioane de dolari, potrivit Goldman Sachs. O sumă relativ egală cu întregul PIB al SUA, cea mai mare economie din lume.

În zona euro, Goldman Sachs consideră că Germania depășește rapid problemele, având în vedere baza sa industrială puternică și o creștere a comerțului global, în timp ce Franța, Italia și Spania rămân în spate, urmînd să-și revină mai târziu. Aiding Europe este imaginea similară a inflației scăzute din SUA, alături de politica fiscală expansivă, sub formă de ajutor pentru lucrători și garanții de împrumut pentru sectorul privat. „Luate împreună, aceste elemente implică faptul că PIB-ul zonei euro va crește într-un ritm peste trendul de 4,6% în acest an.”

În timp ce majoritatea economiilor vor reveni la nivelurile pre-pandemie în acest an sau până la începutul anului 2022, câștigurile vor fi distribuite inegal. „La un capăt al spectrului se află economia chineză, care este deja mai mare în comparație cu dimensiunea sa pre-pandemică”, a scris economistul PwC Barret Kupelian. „Pe de altă parte, avem economii avansate, care sunt fie bazate pe servicii (Marea Britanie, Franța, Spania), fie mai concentrate pe exportul de bunuri de capital (Germania, Japonia). Și este puțin probabil să își revină la nivelurile de dinaintea crizei până la sfârșitul anului an”.