Listări ale societăților de stat și din mediul privat, trei fonduri noi de investiții care vor intra la bursă după plecarea Fondului Proprietatea, trei legi noi și câteva regulamente pentru buna funcționare a SIF-urilor. Sunt principalele puncte din strategia pe care și-a făcut-o Mircea Ursache, vicepreședintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil de sectorul instrumente și investiții financiare
Capital: În ce direcție credeți că ar trebui să se îndrepte bursa și piața de capital în actualul context economic intern și internațional?
Mircea Ursache: În condițiile în care creditarea bancară nu mai e la ora actuală principala sursă de sprijin pentru economie, locul ei trebuie luat de piața de capital. Și atunci pașii care trebuie făcuți de noi sunt trecerea pieței bursiere românești de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă. Așa cum sunt clasificate în Uniunea Europeană, piețele emergente de capital sunt cele din Cehia, Ungaria, Polonia, Rusia și Turcia. România este inclusă acum în grupul țărilor de frontieră, alături de Serbia, Slovenia, Ucraina, Croația, etc. Clasificarea se face în funcție de numărul societăților listate, capitalul bursei etc.
Capital: Cum vreți să realizați acest lucru în contextul unei lichidități scăzute în întreaga economie, nu doar pe bursă?
Mircea Ursache: În primul rând, legislația pieței de capital este greoaie, apăsătoare pentru investitori. Ea trebuie schimbată. În al doilea rând, interesul nostru va fi ca, pe lângă listările făcute de stat (Nuclearelectrica și Romgaz care s-a listat în premieră și la Londra cu GDR-uri, certificate de depozit cu ajutorul cărora acțiunile Romgaz cumpărate în România pot fi tranzacționate și la Londra prin banca custode), să fie atrase și cât mai multe societăți private la BVB. Ca listări, urmează Hidroelectrica, obligațiunile emise în acest an pe care le va lista Transelectrica și sunt semne că și Portul Constanța ar putea lista 10%.
Din partea companiilor private, un prim pas a fost făcut de Adeplast, dar piața este încă în tatonări. Trebuie subliniat și că, pe fondul acestor listări, componenta piețe de capital din cadrul ASF va încheia acest an cu un excedent, după trei ani pe pierdere. De asemenea, în paralel cu această deschidere a pieței, am început o politică foarte exigentă și de sancționare a abuzurilor și manipulărilor de piață și a acțiunilor concertate. De la 27 aprilie până azi, am sancționat 27 de acționari pentru nerespectarea obligațiilor de a deschide ofertă publică de preluare, cu amenzi între 50.000 și 100.000 de lei și chiar opt cu amenzi de peste 100.000 de lei. Nimeni nu a beneficiat de clemență. Alte sancțiuni au fost date pentru depășirea pragului de deținere de 5% la SIF-uri. Au fost 33 de controale, și la 20 de societăți au fost date amenzi.
Capital: Ați pomenit de modificarea legislației pieței de capital. Ce se va întâmpla în continuare cu piața Rasdaq?
Mircea Ursache: O atenție deosebită acordăm societăților nereglementate, care se tranzacționează pe piața Rasdaq. Controalele efectuate aici s-au soldat cu retragerea de la tranzacționare a 40 de societăți. ASF nu poate face reglementări decât prin legislația secundară, prin regulamente proprii. Pentru legislația primară, facem proiecte pe care le trimitem la Ministerul Finanțelor.
De aceea, în legătură cu reglementarea Rasdaq este transmis un proiect de lege atât Guvernului, cât și Parlamentului României. Potrivit acestuia, în primul rând, într-un interval rezonabil de timp, societățile de pe Rasdaq vor trebui să decidă în AGA dacă merg pe piața reglementată a BVB sau rămân în afară și se delistează. Al doilea lucru care va fi clar legiferat este cel legat de protejarea acționarului minoritar. Niciun acționar minoritar nu va fi exclus din structura acționariatului fără justă despăgubire, adică la valoarea de piață a acțiunilor. Știți că au fost atâția cuponari excluși din acționariatul a nenumărate societăți, prin majorări succesive de capital. Nu va mai putea ieși nimeni din acționariat dacă nu este despăgubit. Al treilea lucru, pentru societățile care doresc pe BVB se creeză o secțiune a societăților care vin de pe Rasdaq.
Capital: Societăți precum Astra Asigurări sau societăți din grupul Bega nu se tranzacționează deloc acum, iar acționarii dețin peste 98% din capital. Ce se va întâmpla cu ele?
Mircea Ursache: Așa cum am spus, vor avea posibilitatea să meargă pe bursă, pe o piață reglementată, unde vor fi obligați să facă raportări periodice sau să facă ofertă publică de preluare a acțiunilor deținute de minoritari. Ele acum consideră că nu au nicio obligație. Din 2006, Comisia Europeană solicită reglementarea statutul pieței Rasdaq, lucru care nu a fost până acum reglementat de fostul CNVM și a făcut România să intre în zona de preinfrigement, declanșat de Comisia Europeană. Cred că până la sfârșitul anului vom avea actul aprobat de Parlament.
Capital: Ce alte modificări ale legislației vor fi operate anul acesta?
Mircea Ursache: Modificarea OG nr. 32, cea privind obligațiunile bancare garantate. Discutăm cu BNR și ARB, iar în maximum o lună vom prezenta propunerile care ar putea face obligațiunile ipotecare să fie tranzacționate pe piața de capital. O altă reglementare va viza piața forex. Analiza făcută de noi a arătat că, pe lângă cele autorizate, au apărut foarte multe societăți înmatriculate doar în baza Legii nr. 31, fără să se supună reglementărilor BNR sau ASF. În principal, vor fi stabilite măsuri sancționabile, un sistem de amenzi pentru aceste tipuri de societăți.
Capital: Se vorbește intens despre constituirea unui fond de investiții în energie….
Mircea Ursache: Există o primă inițiativă legislativă pentru crearea acestui fond. De asemenea, este posibilă înființarea unui fond român de investiții din industria de apărare și aeronautică. Avem multe societăți din industria de apărare care sunt subcapitalizate și ar putea fi ajutate printr-o listare la bursă. În plus, după prăbușirea imobiliarelor, investiția în artă a crescut. Există grafice care arată creșterea vânzărilor publice de artă în perioada 2000-2013 până la de șapte ori. Piața se orientează acum spre alt tip de investiții. Iar mie, ca reglementator, nu ar trebui să îmi scape faptul că ar trebui să avem un regulament de tranzacționare a investițiilor în artă sau un fond de investiții în artă. Este vorba clar doar de lucrările de artă care intră sub incidența Codului fiscal și a celor de patrimoniu. În perioada interbelică, exista o bursă a artei la București, care era o sucursală a bursei de la Viena. Această bursă tranzacționa investițiile în artă, titluri, nume de autori etc.
Capital: SIF-urile sunt destul de greoi reglementate. Veți avea modificări de operat și aici?
Mircea Ursache: Sunt adeptul deschiderii pieței de capital. În acest sens, văd necesar să corectez anumite regulamente din legislația secudară.
Am făcut câțiva pasi: primul – am dat SIF-urilor dreptul să administreze prin intermediul unor SAI-uri și alte SIF-uri. Al doilea – vrem să aliniem și SIF-urile la prevederile Legii nr. 31 care a fost aliniată la directivele europene în 2006. Pentru convocarea unei AGA extraordinare, SIF-urile funcționează după legislația din 1998, prin care li se cere un cvorum de 80%, nu de o pătrime la prima convocare și de o cincime la a doua convocare, ca la societățile comerciale. Al treilea pas: vrem să eliminăm interdicția SIF-urilor de a cumpăra acțiuni la SIF-uri. Astfel de bariere trebuie eliminate. Și această modificare o voi face până la sfârșitul acestui an.
16 ani de experiență în domeniile bancar (Bancorex și Eximbank), asigurări (Omniasig și Astra) și piață de capital (Fondul Proprietatea, AVAS)
Acest articol a apărut în ediţia print numărul 43 a revistei Capital din săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie 2013