Iulie 1997 a fost inceputul declinului sectorului agricol, nepregatit pentru a rezista concurentei cu produsele similare ale tarilor cu care Romania incheiase acorduri ce tinteau realizarea unei zone de comert liber in Europa Centrala.
Vara lui 1997 a adus Romaniei doua acorduri cu implicatii in agricultura: ASAL, incheiat cu Banca Mondiala, conform caruia autoritatile romane aveau obligatia de a liberaliza preturile, simultan cu eliminarea subventiilor si reducerea taxelor vamale de import, si Acordul de aderare la CEFTA, la care membre cu drepturi depline erau Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia si Slovenia.
CEFTA aducea, din capul locului, avantaje pentru consumatorii romani, pe o piata in care concurenta in planul pretului si al calitatii devenea vizibila. Insa, respectarea simultana a doua acorduri – dintre care unul, cel incheiat cu Banca Mondiala, reclama si urgentarea lichidarii societatilor cu probleme, iar celalalt, incheiat cu tarile membre CEFTA – impunea rentabilizarea firmelor pentru a face fata pe o piata concurentiala, s-a lovit de lipsa de strategie a guvernantilor romani.
Interesul autoritatilor s-a conturat in jurul acordurilor incheiate cu organismele financiare si numai pana la punctul in care s-a hotarat lichidarea societatilor cu pierderi. Din acel moment, firmele sortite lichidarii au iesit de sub observatia guvernantilor, fara insa ca macar acest proces sa fi fost finalizat. Restul firmelor, inclusiv cele private, aveau si ele sa ramana in afara ariei de interes a guvernantilor romani.
Balanta comerciala
ramane deficitara
Multa vreme, misiunea oficialilor romani s-a redus doar la parafarea unor acorduri ale caror efecte au fost cunoscute doar prin vocile agentilor de pe piata. In afara sprijinului financiar al statului si confruntati cu concurenta produselor din import ale caror preturi erau sustinute prin subventii, producatorii romani si-au vazut amenintata existenta.
Balanta comerciala in relatia Romaniei cu tarile membre CEFTA isi adancea deficitul, in 1998 importurile din zona devansand exporturile cu 772 milioane de dolari. Bilantul primului an de dupa incheierea Acordului cu CEFTA a fost net defavorabil Romaniei. La o valoare relativ egala a exporturilor realizate de Romania in anii 1997 si 1998, importurile din regiune au inregistrat o crestere cu 62%. Aceeasi situatie a continuat si in primul trimestru al acestui an. Desi comparativ cu perioada similara din 1998 volumul exporturilor a crescut simultan cu reducerea importurilor din zona, balanta a ramas inclinata in defavoarea Romaniei pe relatia CEFTA, cu un deficit total de 67,5 milioane de dolari.
La aproape doi ani de la intrarea in vigoare a Acordului CEFTA, oficialii romani admit ca este vremea sa-si intoarca privirile catre acest sector. La baza acestei decizii a stat un cumul de factori.
Pe de o parte, vocile de protest care s-au facut auzite in interiorul altor tari semnatare ale acordului: Polonia si-a anuntat intentia de majorare a taxelor vamale la importurile de grau din Ungaria de la 20%, la 70%, la cele de carne de porc, de la 25%, la 83%, precum si a celor percepute la importurile ungare de carne de pasare, de la 28%, la 60%. Polonia a invocat si anul trecut clauza de salvgardare pentru importuri alimentare din Ungaria, alaturi de Slovenia, care si-a majorat taxa vamala pentru graul importat din aceeasi tara.
In 1998, si Romania a facut uz de articolul 14 din acord, care confera dreptul unei tari de a-si proteja productia autohtona, in conditiile aparitiei unor disfunctionalitati in relatiile dintre cele doua tari. Masurile luate anul trecut de Guvernul roman s-au orientat catre productia de grau si de faina, afectate in principal de importurile ungare.
Pe de alta parte, criza in care se adancesc producatorii interni aruncati fara arme intr-o batalie in care alte state isi pun in joc forta lor financiara, urmata de proteste repetate, i-a reamintit puterii actuale ca este timpul – anul electoral bate la usa – sa-si incline urechile catre doleantele lor. Momentul a fost cat se poate de bine ales, in apropierea reuniunii de la Budapesta, unde urma sa aiba loc o evaluare a acordului, ca si modificarea unor reguli in cadrul lui.
Cu doua saptamani in urma, Comisia economica a Senatului a transmis premierului o scrisoare in care solicita inghetarea acordului de asociere cu Uniunea Europeana si renegocierea acordului CEFTA, chiar suspendarea acestuia. Aceiasi parlamentari care, in urma cu sapte, respectiv, doi ani, au admis ratificarea lor. Guvernul a adoptat o hotarare prin care retrage, pentru o perioada de un an, concesiile acordate Ungariei, la exporturile acesteia de carne de porc si de pasare. Taxa vamala ce urmeaza sa fie perceputa la aceste produse a fost stabilita la 45%, adica limita maxima a taxelor vamale perceputa asupra produsele sensibile, la care autoritatile romane s-au angajat prin acordul incheiat cu Banca Mondiala.
Decizia Guvernului a venit dupa un sir lung de proteste din partea producatorilor romani care aminteau puterii ca „toate tarile se autosesizeaza, cand importurile lor devin agresive si prejudiciaza producatorii interni sau cand acestea depasesc 5% din consumul intern”. O asemenea hotarare este conforma acordului cu Organizatia Mondiala a Comertului, la care Romania este membra, si care prevede interventia statului prin aplicarea clauzei de salvgardare.
Romania a trebuit sa inregistreze importuri reprezentand 45% din consumul total de carne de pasare (in 1998) si 25% la carne de porc si preparate din carne, pana sa ia decizia de protejare a productiei interne. Ponderea in totalul importurilor o are Ungaria, tara cea mai de temut in randul statelor membre CEFTA, care detine 38% in totalul importurilor de carne de porc ale Romaniei, 49% la carnea de pasare si 23% la preparatele si conservele din carne.
Ungurii sunt ostili
masurilor de salvgardare
Decizia Guvernului a fost primita cu ostilitate la Budapesta, unde Ungaria a cerut suspendarea ei, acceptand, in sprijinul echilibrarii balantei schimburilor comerciale intre cele doua tari, majorarea numarului de masini Daewoo Matiz exportate de Romania, la 10.000, ca si cresterea volumului de produselor siderurgice, detergenti si produse textile romanesti.
Ministrul agriculturii, Ioan Muresan, si-a anuntat intentia de a renegocia acordul CEFTA, intr-un moment in care, oricum, in regiune isi pun amprenta conditiile impuse statelor membre sau asociate la Uniunea Europeana, in acelasi timp semnatare ale acordului de liber schimb. Daca propunerea ministrului roman al agriculturii va fi acceptata de restul tarilor semnatare CEFTA, ea nu va putea produce efecte, anul acesta, intrucat o reuniune a ministrilor agriculturii din statele respective ar putea avea loc abia la toamna.