„Trebuie să menţinem creşterea presiunii pe Rusia şi vom continua, evident, sprijinul nostru nezdruncinat pentru Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de prese comune cu premierul suedez Ulf Kristersson care a avut loc la Kiruna, în nordul Suediei, informează Agerpres.

„Au trecut zece luni de la începutul războiului rus atroce împotriva Ucrainei. Ucrainenii luptă cu aceeași ardoare ca în prima zi, iar noi îi susținem la fel de ferm ca în prima zi și atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat ea.

Uniunea Europeană vrea să reducă independența energetică față de Rusia

Șefa Executivului comunitar a mai adăugat că, de când a început războiul în Ucraina, Rusia a tăiat 80% din livrările de gaz către Uniunea Europeană, dar Uniunea Europeană a reușit să compenseze prin diversificarea surselor de energie.

Aceasta a mai spus că deși Rusia a profitat de dependența Uniunii Europene și a folosit energia ca armă, în prezent, prețurile la gaze sunt mai mici decât erau înainte de izbucnirea războiului.

„Fără nicio îndoială, înainte de război, eram prea dependenți de combustibilii fosili ruși. Iar Rusia a exploatat această dependență și folosit energia ca armă. Rusia a încercat să ne șantajeze, dar a eșuat datorită unității noastre. Această muncă grea a dat roade. Prețurile la gaze sunt astăzi mai mici decât erau înainte de invazia Rusiei”, a precizat Ursula von der Leyen

„A fost depusă o muncă dificilă. Preţul gazului este acum mai mic decât înainte de invazia Rusiei”, a mai spus aceasta.

Polonia și Lituania cer ca sancțiunile Uniunii Europene să includă și sectorul nuclear

Lituania și Polonia au cerut, mai exact, ca pe „lista neagră” a Uniunii Europene să fie inclus și grupul energetic Rosatom, cu scopul de a reduce cooperarea UE cu sectorul nuclear din Rusia.

„Este tot mai dificil să ajungi la unanimitatea necesară în UE pentru sancţiuni suplimentare. Totuşi, noi vom propune un nou pachet ambiţios”, a spus un diplomat european, citat de agenția de presă Reuters.

El a adăugat, de asemenea, că noul set de sancţiuni europene, care va avea 10 pagini, ar urma sa fie gata până în 24 februarie, data exactă când se împlineşte un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina.

Se preconizează că sancțiunile vor viza și Belarusul, țară care a fost folosită de Rusia drept platformă pentru atacarea Ucrainei şi unde din octombrie Moscova a desfăşurat trupe pentru exerciţii comune cu armata belarusă.

Ucraina a cerut deja ca Uniunea Europeană să includă și grupul energetic Rosatom în viitorul pachet de sancțiuni, însă această măsură nu s-a putut lua până acum pentru că a întâmpinat opoziția Budapestei.

Motivul ar fi faptul că Ungaria are patru reactoare nucleare construite de Rusia și plănuiește să mai adauge două, care ar urma să fie construite chiar de către Rosatom.

În prezent, pe „lista neagră” a Uniunii Europene în ceea ce privește invazia rusă din Ucraina figurează 1.300 de persoane și 120 de entități. Sancțiunile economice în vigoare vizează sectoare din comerţ, transporturi, energie, servicii bancare, media şi apărare.

Potrivit diplomaților europeni, noul set de sancţiuni este menit să pună capăt comerţului cu diamante între Belgia şi Rusia şi să interzică schimburile comerciale cu bunuri care pot fi utilizate în scopuri militare.